Răspunzând întrebărilor adresate de Agenţia de Presă AMOS News, în cadrul unei anchete care îşi propune să evidenţieze realizările şi neîmplinirile de pe agenda compartimentelor Executivului, cu şase luni înainte de încheierea mandatului, ministrul de Externe, Mircea Geoană, care şi-a reluat 'în forţă' lucrul la cabinetul său din Aleea Alexandru, exprimă, la capitolul 'nerealizări' - regretul de a nu putea fi pe deplin satisfăcuţi de imaginea pe care România o are în lume, în ciuda succeselor evidente obţinute în campaniile de integrare nord-atlantică şi europeană.

Amos News: Care considerati ca sunt obiectivele principale deja indeplinite?

Mircea Geoană: Conform Programului de guvernare, iniţiativele şi acţiunile de politică externă pentru perioada 2001 – 2004 au vizat în principal următoarele aspecte: - continuarea şi consolidarea procesului de integrare europeană şi euro-atlantică; - dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate şi de cooperare regională cu ţările din zonă; - dezvoltarea relaţiilor bilaterale, îndeosebi cu ţările cu care România împărtăşeşte aceleaşi valori şi interese, în vederea valorificării întregului lor potenţial în plan politic, economic, strategic, cultural-ştiinţific etc; - dinamizarea diplomaţiei multilaterale, în principal în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al agenţiilor sale specializate; - intensificarea participării României la organizaţiile şi structurile sub-regionale, regionale, europene şi euro-atlantice, pentru promovarea dialogului constructiv şi afirmarea profilului României pe plan internaţional; - sprijinirea dialogului şi cooperării guvernului cu instituţiile financiare internaţionale şi facilitarea accesului sectorului privat şi public la capitalul şi pieţele internaţionale; - susţinerea activă a intereselor cetăţenilor români în străinătate; - întărirea capacităţii României de a face faţă ameninţărilor neconvenţionale la adresa securităţii (crima organizată, proliferarea armelor de distrugere în masă, corupţia, traficul de droguri şi fiinţe umane, criminalitate economică şi electronică etc.); - promovarea imaginii, culturii, spiritualităţii şi ştiinţei româneşti în lume; - aşezarea relaţiilor cu românii din afara graniţelor pe un cadru normal, în conformitate cu noile prevederi constituţionale. Toate aceste obiective, privite în contextul integrării euro-atlantice şi al schimbării alianţelor strategice, constituie elemente ale unui proiect naţional pe termen lung. În cadrul mandatului legislativ şi executiv 2001-2004, angajamentele politico-diplomatice referitoare la aceste obiective au fost cu stricteţe respectate.      Perioada ianuarie 2001 - primul semestru al anului 2004 a stat sub semnul racordării solide a politicii externe a României la progresele şi acţiunile realizate în plan intern, la interesele cetăţenilor, ale mediului economic şi de afaceri. Progresele înregistrate prin invitaţia de aderare la NATO, precum şi prin fixarea de către UE, la Consiliul european de la Copenhaga (decembrie 2002), a unei perpective temporale clare pentru aderarea României plus decalarea pentru 2004-2006 a celui mai consistent pachet financiar între ţările candidate UE, reflectă reuşitele Guvernului României în plan extern.      În acelaşi timp, s-a promovat sistematic întărirea relaţiilor de parteneriat în plan bilateral şi a cooperării strategice cu ţările membre ale UE şi NATO, ca şi operaţionalizarea proiectelor vizând deschiderea politicii externe către parteneriatele economice pragmatice cu spaţiul estic şi cu parteneri din alte zone geografice.Un succes notabil este şi alegerea, în octombrie a.c., a României ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate pentru anii 2004-2005. Prezenţa României in Consiliul de Securitate al o­nU contribuie la promovarea, prin mijloace specifice diplomaţiei multilaterale, a obiectivelor prioritare ale politicii externe vizând integrarea europeană şi euro-atlantică a ţării noastre. Având în vedere importanţa şi semnificaţia politică majoră a calităţii de membru al Consiliului de Securitate, promovarea candidaturii româneşti a constituit o preocupare constantă a politicii româneşti. Conlucrarea în cadrul OSCE a permis exploatarea eficientă a posibilităţii reale de intensificare a relaţiilor cu aceste ţări şi consolidarea statutului României, inclusiv în plan regional. Ţara noastră a fost o prezenţă activă şi recunoscută în instituţiile cu vocaţie universală, inclusiv în dezbaterile legate de rolul viitor şi reformele necesare în activitatea acestora, în primul rând în cadrul o­nU, Consiliului Europei, OMC. Concluziile Consiliului European de la Copenhaga din decembrie 2002 menţionează „obiectivul de a primi România şi Bulgaria ca membri în UE în 2007”, cele două state fiind „părţi ale aceluiaşi proces de extindere inclusiv şi ireversibil.” A fost adoptată propunerea Comisiei Europene privind road map-urile pentru România şi Bulgaria, atât în ceea ce priveşte desfăşurarea negocierilor, cât şi asistenţa de pre-aderare suplimentară. Totodată, a fost precizată continuarea negocierilor cu cele două state pe aceleaşi principii care au fost aplicate şi negocierilor cu celelalte ţări candidate, cu luarea în consideraţie a propriilor performanţe. Concluziile Consiliului european de la Bruxelles (decembrie 2003) reconfirmă ca obiectiv comun al Uniunii Europene integrarea României şi Bulgariei, în ianuarie 2007, "dacă vor fi pregătite". Consiliul european de la Bruxelles încurajează România şi Bulgaria să continue energic pregătirile pentru aderare, astfel încât negocierile de integrare să poată fi încheiate în 2004 iar tratatul de aderare să fie semnat cât mai curând posibil, în 2005. România a intrat astfel într-o etapă nouă, calitativ superioară, a procesului său de integrare europeană, în care va fi atinsă “masa critică” în pregătirile pentru aderare. Momentul primirii de către România a invitaţiei de aderare la NATO, cu ocazia summit-ului de la Praga, din noiembrie 2002, simbolizează revenirea definitivă a României în familia occidentală, ca aliat respectat şi de încredere. Se confirmă astfel aprecierea de către partenerii din alianţă a saltului important realizat de România în ultimii ani în planul reformelor economice, instituţionale, a reformei armatei şi a consolidării capacităţii noastre de acţiune solidară cu obiectivele NATO. Decizia de la Praga este rezultatul conduitei consecvente în susţinerea obiectivelor NATO şi a operaţiunilor acesteia pentru stabilizarea situaţiei din Balcani şi din alte zone ale lumii. România a dovedit, totodată, că este un aliat de nădejde în confruntarea cu ameninţările neconvenţionale, în lupta împotriva terorismului internaţional, prin participarea directă la operaţiunile militare de stabilizare din Afganistan şi Irak. Începând cu 21 aprilie, România a preluat preşedinţia Procesului de cooperare in Sud-estul Europei (SEECP), asumându-şi din ce în ce mai vizibil un rol regional foarte activ şi prin participarea în organizaţiile şi formatele sub-regionale şi regionale (OCEMN, SECI) pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii în aceasta parte a Europei. Au avut loc acţiuni care confirmă relaţiile privilegiate, de parteneriat activ, economic şi politic cu ţările membre UE şi NATO. Restructurarea, revigorarea şi implementarea mecanismului de coordonare a Parteneriatului strategic, cu SUA, la nivel general şi la nivelul celor patru coşuri ale acestuia, a constituit o direcţie prioritară de acţiune. Vizita Preşedintelui SUA la Bucureşti din luna noiembrie 2002 a reconfirmat caracterul special, de alianţă strategică, a relaţiilor între ţările noastre, susţinute prin progresele substanţiale în planul reformelor şi economiei de piaţă ca şi preocuparea comună pentru intensificarea cooperării economice şi în plan strategic. De la 1 ianuarie 2002, românii au câştigat dreptul de a călători liber în statele Schengen iar începând de anul acesta Elveţia şi Marea Britanie. Am reuşit să spulberăm temerile unora că deschiderea frontierelor pentru cetăţenii români ar putea duce la o creştere a infracţionalităţii şi a fluxului de imigraţie ilegală spre statele UE. România va constitui, începând cu anul 2007, graniţa de est a Uniunii Europene iar noi suntem conştienţi de faptul că trebuie să multiplicăm eforturile de securizare a graniţelor noastre în vederea diminuării fenomenului imigraţiei ilegale. Putem spune că aceşti ultimi ani din istoria României au ancorat definitiv ţara noastră la marea familie europeană. Nu am fost niciodată atât de aproape de realizarea obiectivului nostru de integrare în spaţiul comunitar. Roadele eforturilor României încep să se facă simţite. Nu mai trebuie să vorbim numai de sacrificii şi de proiecte: suntem membri ai Alianţei Nord-Atlantice, factor important în reechilibrarea relaţiei transatlantice, o voce regională respectată şi un candidat la integrarea europeană care a depăşit multe dintre dificultăţile procesului de negociere şi are în faţă un orizont clar de aşteptare.

Amos News: Ce vă propuneţi să realizaţi sau să definitivaţi, in ultimele 6 luni ale mandatului?

Mircea Geoană: Agenda diplomatică a anului 2004 este marcată de priorităţile şi obiectivele legate de aderarea la UE şi de afirmarea profilului nostru strategic ca membru NATO şi al Consiliului de Securitate o­nU. România doreşte să încheie negocierile de aderare la UE până în toamna anului 2004 şi să obţină un ultim raport de ţară foarte bun. În anul 2004, prioritară este încheierea negocierilor de aderare în mandatul actualei Comisii Europene. Pentru aceasta, Guvernul acţionează cu prioritate pentru: - consolidarea unor relaţii sistematice şi continue cu preşedinţia UE; - stabilirea şi urmărirea contactelor de lucru ale membrilor executivului cu comisarii europeni şi cu membri ai Parlamentului European, în strânsă cooperare cu MIE; - acordarea de asistenţă profesionistă parlamentarilor români în contactele de lucru cu membri ai Parlamentului European; - realizarea unui program cuprinzător de contacte de lucru şi vizite oficiale de nivel cu ţările membre şi viitoare membre ale Uniunii.Totodată, vom susţine un dialog consolidat cu Uniunea Europeană pe problematica PESC, pe teme de interes comun, unde partea română are un avantaj comparativ datorită nivelului ridicat de expertiză: Balcanii Occidentali, Wider Europe Neighborhood (Republica Moldova şi Ucraina), Federaţia Rusă. Un obiectiv prioritar pe care România va continua să-l susţină este racordarea concretă a Georgiei la evoluţiile integratoare europene, inclusiv la politica europeană de vecinătate.În ceea ce priveşte mandatul de membru nepermanent în Consiliul de Securitate, România a devenit preşedinte al Comitetului pentru sancţiunile impuse Irakului şi vicepreşedinte al Comisiei pentru monitorizarea acţiunilor Al Quaida şi talibane din Afganistan. În luna iulie 2004, în virtutea rotaţiei alfabetice, România va deţine preşedinţia Consiliului. La acel moment, prioritatea centrală va fi situaţia din Irak, deoarece iulie este prima lună după finalizarea primei etape a procesului de predare a puterii către autorităţile interimare irakiene. Orientul Mijlociu şi Afganistanul vor fi celelalte mari priorităţi pentru România, datorită importanţei deosebite pe care o au pentru comunitatea internaţională. Priorităţile mandatului României sunt: întărirea integrării regionale ca punct de sprijin pentru proiectarea politicii externe a României pe scena globala; afirmarea capacităţii României de a contribui la prevenirea şi gestionarea situaţiilor de criză; consolidarea legăturii transatlantice; valorificarea prestaţiei din Consiliul de Securitate în planul consolidării profilului României ca partener responsabil si eficient al structurilor europene si euro-atlantice.Activitatea MAE în ultimul semestru al anului 2004 va avea de asemenea ca primă orientare dezvoltarea şi valorificarea relaţiilor cu principalii parteneri bilaterali ai României din spaţiul euro-atlantic: SUA, Franţa, Marea Britanie, Germania. MAE va urmări şi alte posibile relaţii prioritare precum şi domenii de excelenţă pentru structurarea de parteneriate sectoriale. Totodată, MAE va căuta să valorifice mai eficient relaţiile tradiţionale excelente ale României cu ţările din Africa, Orientul Mijlociu, Asia, America Latină şi alte zone.Vom urmări în continuare consolidarea relaţiilor de cooperare pe probleme regionale cu parteneri estici de interes strategic: Polonia, Ucraina, Georgia, Israel. În relaţia cu Federaţia Rusă vom promova cooperarea pe probleme regionale, globale şi economice, concomitent cu urmărirea aplicării prevederilor anexe la Tratatul de bază.     MAE va acorda o atenţie sporită adâncirii cooperării regionale, inclusiv prin exercitarea preşedinţiei Procesului de Cooperare în Sud-estul Europei (SEECP) şi consolidarea relaţiilor bilaterale cu ţările vecine. Priorităţile preşedinţiei SEECP vor fi: întărirea Platformei regionale privind integrarea europeană, consolidarea acţiunii comune privind combaterea crimei organizate şi aplicării politicilor JAI în plan regional, identificarea împreună cu partenerii noştri europeni a răspunsurilor la problemele acute privind gestionarea fenomenului migraţiei şi creşterea stabilităţii sociale prin crearea de noi locuri de muncă. De asemenea, România va continua să sprijine procesele democratice din regiunea Balcanilor de Vest, a Mării Negre şi Orientului Mijlociu Extins, ca repere actuale ale profilului strategic al României în plan euro-atlantic. Un moment important este organizarea în România, la Mamaia (27-28 mai a.c.), a Summit-ului Iniţiativei Central Europene. Summit-ul şi-a propus să proiecteze o platformă europeană de acţiune convergentă în zonă, care să asigure scurtarea procesului de aderare efectivă la UE şi să consolideze parteneriatele economice şi politice cu Răsăritul. Un obiectiv prioritar de acţiune rămâne susţinerea dezvoltării economice, prin încurajarea parteneriatelor externe şi atragerea de noi investitori în România. MAE va sprijini organizarea de acţiuni care să permită prezenţa unor misiuni economice din România, focalizate pe sectoare în care economia partenerilor include domenii de excelenţă, în vederea realizării de contacte directe şi prezentării competente a potenţialului firmelor româneşti. De asemenea, MAE va acţiona pentru consolidarea relaţiilor politice prin contacte la nivel înalt cu partenerii care dezvoltă investiţii de calitate în România şi cu parteneri semnificativi pentru exportul românesc din spaţii geografice externe UE.

Amos News: Ce anume risca sa figureze la capitolul „nerealizări” si din ce motive?

Mircea Geoană: Unul din obiectivele noastre este fara indoiala crearea unei mai bune imagini a tarii noastre in strainatate.      În acesti ultimi ani s-a produs o vizibila imbunatatire a imaginii Romaniei insa, inca nu putem sa ne declaram satisfacuti de imaginea pe care Romania o are in lume. Suntem constienti ca de cele mai multe ori imaginile negative sunt mai repede promovate in mass media dar aceasta nu inseamna ca noi nu trebuie sa ne implicam activ, prin intermediul misiunilor noastre diplomatice, ca sa corectam aceasta imagine.      Ministerul Afacerilor externe este constient de misiunea sa de promovare a Romaniei in lume si vom continua sa muncim pentru o mai corecta vizibilitate a tarii noastre, mai ales prin intermediul misiunilor noastre diplomatice. (Octavian Andronic, AMOS News)      

Răspunsurile oferite de către ministrul Integrării, Alexandru Fărcaş, la întrebările adresate de către Agenţia AMOS News, în cadrul unei anchete-sondaj care doreşte să evidenţieze starea compartimentelor Executivului, cu 6 luni înainte de încheierea mandatului, subliniază miza deosebită a intervalului ce urmează în acţiunea de încheiere a capitolelor de negociere pentru intrarea României în UE, în 2007.

Amos News: Care consideraţi că sunt, după intervalul scurs, atât pentru dvs., cât şi pentru minister, în general, obiectivele principale deja îndeplinite – obiective cuprinse în programul de guvernare?
Alexandru Fărcaş: Ministerul Integrării este parte a Guvernului şi ministrul este subordonat guvernului şi este parte a echipei guvernamentale. Realizarea principală din punctul nostru de vedere, în contextul în care noi coordonăm negocierile de aderare şi coordonăm şi pregătirile pe toate planurile pentru criteriile de aderare, este exact faza finală în care România a ajuns în ceea ce priveşte aderarea la UE. Acum, urmare a hotărârii Consiliului European de la Bruxelles avem un calendar foarte clar de aderare. Decizia statelor membre ale UE de a primi România în 2007 nu putea fi luată dacă România nu ar fi atins un stadiu de pregătire ce înseamnă reforma economică, dezvoltarea evidentă din ultimii ani, reformarea instituţiilor, aplicarea în practică în toate domeniile vieţii publice, economice şi sociale, a legislaţiei care este aliniată la acquis-ul comunitar şi încă odată echipa guvernamentală se prezintă în acest bilanţ prealabil cu progresele evidente şi care au permis intrarea României în faza finală.

Amos News:  Care sunt obiectivele pe care intenţionaţi să vă concentraţi în următoarele şase luni?
Alexandru Fărcaş: Noi avem de dus la bun sfârşit negocierile în cele opt capitole rămase deschise. Sub preşedinţia sau în semestrul irlandez se pun în practică nuanţele finale în negocieri. 8 dacă nu 5-6 capitole, respectiv pentru semestrul 2, obiectivul principal este încheierea cu succes a negocierilor până la sfârşitul anului 2004. De asemenea, Ministerul Integrării reprezintă unul dintre instrumentele guvernului care lucrează cu toate celelalte ministere pentru a realiza planul de măsuri, de acţiuni pe toată durata anului. A fost adoptat urmare a Raportului Comisiei Europene din noiembrie 2003. În acest context esenţial sau momentul crucial este Raportul Comisiei Europene privind progresele României care va fi publicat în octombrie 2004 de către comisia actuală. Practic, Raportul va fi adoptat în penultima întrunire a colegiului comisarilor europeni. De la 1 noiembrie va fi o nouă comisie. Raportul este foarte important pentru că noi am lucrat şi contăm pentru a obţine confirmarea statului de economie funcţională de piaţă în România şi, de asemenea, Raportul trebuie să conţină evaluarea progreselor la nivel tehnic şi propunerea din partea comisiei către Consiliul European format din şefii de state şi guverne ca să se închidă toate capitolele de negocieri şi comisia să fie mandatată de către Consiliul European ca la începutul anului 2005 să treacă la finalizarea tratatului de aderare comună a României şi Bulgariei la UE.

Amos News:  Ne mai despart 1000 de zile…
Alexandru Fărcaş: Deja mai puţin de 1000 de zile. Este ceasul acela din Piaţa Universităţii care indică câte zile mai avem de tras până la data de 1 ianuarie 2007. Dar, încă odată, pentru guvern şi pentru ministerul nostru, Raportul Comisiei Europene este important de aceea şi desfăşurăm şi această activitate de monitorizare internă. În fiecare săptămână prezentăm Guvernului ce s-a făcut în cele 30 de capitole de negociere, nu contează dacă au fost închise sau sunt în discuţie pentru că fiecare capitol are repere, angajamente asumate de preluare a acquis-ul comunitar în legislaţia sectorială de formare şi consolidare a instituţiilor compatibile cu cele din UE şi cea a Consiliului Audiovizualului la Consiliul Concurenţei, la Autoritatea de plăţi în agricultură, la poliţia de frontieră. Toate aceste domenii sunt de interes şi transformările, modernizarea trebuie să continue. Nouă ne revine acest rol de a urmări şi de a lucra cu colegii din celelalte ministere pentru îndeplinirea măsurilor pentru aderare.

Amos News:  Există puncte pe care eventual le-aţi putea trece la capitolul nerealizări? Din ce motive?
Alexandru Fărcaş: Dacă am vorbi de nerealizări ne-am referi la un punct terminus, or, aici este vorba de un proces în care se poate face referire la modificarea legislaţiei, la constituirea instituţiilor compatibile cu cererea UE, la pregătirea personalului şi e un flux continuu. Ceea ce ne preocupă este faptul că avem încă foarte mult de lucru pentru a organiza administraţia publică, forma şi întărirea credibilităţii şi a capacităţii justiţiei române. Este în curs, dar efortul nostru este să respectăm cuvântul dat şi să realizăm ceea ce trebuie.

Amos News: Aţi enumerat deja două sau trei dintre capitolele, nu atât delicate, dar care implică eforturi deosebite. Printre acestea este şi capitolul de mediu. Se zice că este şi cel mai greu dosar. De ce?
Alexandru Fărcaş: Cel mai complicat dosar este cel al Justiţiei. În ce priveşte capitolul de Mediu, aici sunt câteva planuri. În ce priveşte legislaţia adoptată în ultimii ani, prin măsuri succesive, la ora actuală este conformă standardelor europene. La începutul anului a fost reînfiinţat Ministerul Mediului, pentru că în ultimele luni ale anului 2003 comasarea cu Agricultura a făcut ca problematica de mediu să treacă pe planul secundar. Deci, prin reînfiinţarea ministerului, lunile acestea au fost luate măsuri administrative şi bugetare de finanţare sporită a capacităţii noastre de a aplica legislaţia de mediu şi ştiţi că este în curs consolidarea agenţiilor regionale de mediu, sunt create capacităţile la nivel judeţean, dar până la urmă ceea ce în România s-a întâmplat mai puţin a fost exercitarea controlului. Problema cea mai mare este de a dezvolta capacitatea, de a derula politicile de mediu. E vorba de politici de mediu şi la nivelul comunităţilor locale, legate de siderurgie, de industrie chimică, ori această capacitate este în curs de dezvoltare împreună cu partenerii şi sigur, discuţiile în capitolul de mediu se referă la amploarea problemelor, a fondurilor necesare. În mod evident, aşa cum au procedat cele 10 state care au aderat la UE acum, la 1 mai, la capitolul de mediu se discută despre anumite perioade de tranziţie, înseamnă că nu avem capacitate şi avem nevoie de un număr de ani în interiorul UE şi cu sprijinul comunitar ca să dezvoltăm capacităţile noastre de acţiune. Ştiţi că asta-i situaţia în ceea ce priveşte alimentarea cu apă la nivelul localităţilor rurale, punerea la punct a sistemelor de colectare a deşeurilor. Acestea sunt chestiuni care se rezolvă în timp cu angrenarea unor fonduri serioase. Dar evaluările noastre şi ale experţilor arată că în următorii 20 de ani în România vor trebui investiţii de peste 20 mld de euro, în domeniul mediului. Este şi o provocare pentru întreprinderile româneşti, pentru lumea afacerilor, ca tehnologiile ce sunt adaptate şi acceptate în România să corespundă standardelor europene.

Amos News:  Şi cred că se mai adaugă şi o anumită nuanţă ca mediul să nu devină un consumator de fonduri, ci chiar un producător.
Alexandru Fărcaş: Capitolul în sine, din punct de vedere al negocierilor, nu este deosebit de complicat, realităţile sunt altele şi ceea ce de fapt este cerinţa europeană este ca noi să avem o imagine clară şi să avem stabilit drumul pas cu pas. Pe care îl vom parcurge în următorii 20 de ani. În orice caz, în acest capitol sunt antrenate fonduri şi programe comunitare substanţiale.

Amos News:  Ştiu că mai există o problemă, poate nu atât de delicată, dar ceva mai complicată, legată de concurenţă.
Alexandru Fărcaş: În domeniul concurenţei este vorba de legislaţia antitrust, de reglementarea modalităţilor de acordare a subvenţiilor. E o practică ce s-a încetăţenit timp de 14 ani la noi, iar legislaţia a fost schimbată. Există acum Autoritatea unică de concurenţă, Consiliul Concurenţei este întărit şi în ultimele săptămâni am văzut că se manifestă ca o autoritate autonomă. A dat câteva decizii neplăcute pentru guvern, dar decizii corecte; avize negative pe bună dreptate. Consiliul Concurenţei este cerberul liberei economii de piaţă în România.

Amos News:  Aici mai sunt câteva eforturi de natură legislativă de făcut.
Alexandru Fărcaş: Capitolul de concurenţă îşi are importanţa lui, este legat de criteriul economiei de piaţă funcţională, legislaţia, instituţia au fost obiectul atenţiei transformărilor din ultimele luni, ceea ce ne cere CE este să dovedim pe parcursul mai multor luni că aplicăm serios legislaţia şi schimbăm practica în ceea ce priveşte ajutorul de stat. Mai ales înlesnirile care se dăduseră. Dar aţi văzut, a fost adoptat un act normativ important privind arierate, peste 70 de întreprinderi sunt sub supraveghere, mecanismul a început să funcţioneze ca într-un stat membru al UE. Deci, sunt bune auspicii, dar şi la acest capitol ne încadrăm în calendarul încheierii negocierilor din calendarul provizoriu 2004. Să-mi permiteţi să revin: sunt aceste capitole menţionate acum, în prima linie a atenţiei, dar noi nu trebuie să uităm nici un moment faptul că în afară de criteriile tehnice ale capitolelor şi de criteriul economic care înseamnă confirmarea statutului de economie funcţională de piaţă sunt şi criteriile politice. Or, la acest criteriu, cheia este în continuarea modernizării statului, a modului de raportare a autorităţilor publice la cetăţean. Şi aici este esenţială continuarea reformei administraţiei publice, de concentrare, de profesionalizare a corpului funcţionarului public, inclusiv a prefectului, construirea autonomiei comunităţilor în sensul cuplării descentralizării competenţelor; aţi văzut în ultimii ani şcolile, spitalele cu fondurile necesare pentru susţinerea acestor activităţi; de criteriul politic ţine şi consolidarea independenţei şi funcţionării Justiţiei, de modul în care lucrează Justiţia depinde şi cadrul pentru investiţii, pentru activitate de piaţă; deci, într-un fel, am ajuns să ne uităm mai mult la capitole şi la numărul lor când fondul problemei este acela al continuării modernizării. Este ceea ce Guvernul nostru s-a angajat şi faţă de opinia publică şi faţă de partenerii europeni, chiar dacă suntem într-un an electoral, aceste transformări continuă în ritm accelerat. (Octavian Andronic)

Răspunsurile oferite de către ministrul Controlului, Ionel Blănculescu, la întrebările adresate de către Agenţia AMOS News, în cadrul unei anchete-sondaj care doreşte să evidenţieze starea compartimentelor Executivului, cu 6 luni înainte de încheierea mandatului, subliniază miza deosebită a actiunilor intreprinse de Autoritate in scopul combaterii coruptiei si al intaririi climatului de corectitudine si de exigenta.

Amos News: Care considerati ca sunt obiectivele principale deja indeplinite?
Ionel Blănculescu: Pentru anul 2004, Autoritatea Nationala de Control si-a stabilit cinci obiective prioritare : lupta impotriva fraudei si evaziunii fiscale, combaterea coruptiei si instaurarea disciplinei financiar – fiscale in domeniul economic, controlul sistemului sanitar, protectia calitatii vietii, integrarea europeana a institutiilor din subordinea Autoritatii Nationale de Control, combaterea muncii la negru. Toate aceste obiective acopera aria de atributii si competente conferite, prin lege, Autoritatii Nationale de Control si au ca scop final instaurarea dictaturii legii si a unei stari de normalitate in mediile economic si social astfel incat sa se asigure conditiile necesare functionarii unei societati democratice, a unei economii de piata functionale la nivelul standardelor europene si internationale. Dupa cum se poate observa, acestea sunt obiective pe termen lung, principalele campanii demarate de Autoritatea Nationala de Control se desfasoara pe termen nelimitat (campania impotriva evaziunii fiscale, campania impotriva muncii la negru, s.a.), indeplinirea acestora depinzand atat de perseverenta in munca a Autoritatii Nationale de Control, cat si de factorul timp. Din aceste motive, putem aprecia ca principalele obiective ale Autoritatii Nationale de Control sunt indeplinite cu fiecare captura de proportii efectuata in vama, cu fiecare unitate sanitara in care situatia financiara revine la normal, cu fiecare caz de munca la negru depistat si sanctionat. Acestea sunt numai cateva exemple de realizari care ne apropie pas cu pas de realizarea acestor obiective.

Amos News: Ce va propuneti sa realizati – sau sa definitivati, in ultimele 6 luni ale mandatului?Ionel Blănculescu: Dupa cum vedeti, multe din actiunile mentionate nu au limita de timp, acestea se desfasoara in mod permanent, prin institutiile aflate in subordinea si in coordonarea Autoritatii Nationale de Control.
Mai mult, precizez ca actiunile de control se desfasoara cu maximum de operativitate, in functie de conditiile specifice fiecareia, astfel incat este imposibil de prevazut termenul de finalizare a acestora.
Astfel, raportat la obiectivele prioritare amintite, ne propunem sa finalizam cat mai multe actiuni de control care sa conduca la strangerea unor sume din ce in ce mai mari la bugetul de stat, care sa se reflecte, in final, in taxe si impozite mai mici atat pentru agentii economici, cat si pentru fiecare cetatean.
De asemenea, pentru a veni in sprijinul agentilor economici corecti si a dezvoltarii unui mediu de afaceri concurential, ne propunem ca, pana la sfarsitul anului 2004, atat Ghidul Controlului, cat si Codul de Conduita a Personalului cu Atributii de Control – normative elaborate de Autoritatea Nationala de Control - sa fie functionale si sa isi faca simtite efectele.In ceea ce priveste lupta anticoruptie, ne propunem sa finalizam « curatenia » in cadrul institutiilor din subordine si din coordonare, dar si din alte domenii in care ne desfasuram activitatea, cum ar fi sistemul sanitar. In aceeasi ordine de idei, precizez ca anul acesta vom organiza concursuri pentru ocuparea posturilor de conducere din cadrul Garzii Financiare si a Autoritatii Nationale a Vamilor.
Tot in legatura cu planurile pe care le avem pentru urmatoarele 6 luni, mentionez ca, odata cu preluarea Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA), Autoritatea Nationala de Control isi va intensifica eforturile de eficientizare a actiunilor privind respectarea drepturilor de autor in tara noastra.

Amos News: Ce anume risca sa figureze la capitolul « nerealizari » si din ce motive?
Ionel Blănculescu: In general, tot ceea ce mi-am propus am realizat si nu am nici un motiv sa cred ca, in ceea ce priveste lucrurile pe care mi le-am propus pentru acest an, lucrurile vor fi diferite.

(Octavian Andronic, Amos News)