Revista presei de joi, 30 decembrie Comentarii / Amos News :| la 30 Dec 2004 - 04:45 Principalele subiecte din ediţia de joi, 30 decembrie, a cotidianelor centrale se referă la depunerea jurământului de către membrii noului guvern în faţa preşedintelui Traian Băsescu, posibilitatea constituirii, în aprilie 2005, a unei noi majorităţi parlamentare, dificilele negocieri pentru împărţirea posturilor de prefect şi subprefect, votul de încredere acordat de Ion Iliescu cabinetului Tăriceanu, 'trădarea' unor parlamentari ai opoziţiei în seara votului pentru validarea noului executiv, reîntoarcerea lui Ion Iliescu în PSD, capitalul de imagine 'împovărător de pozitiv' deţinut în presa străină de noul şef al statului, introducerea cotei unice de impozitare. Traian Băsescu catre membrii guvernului: 'Vă anunţ că, începând de azi, nu mai suntem împreună' (Adevărul) Toţi cei 25 de membri ai guvernului Tăriceanu au depus, ieri, jurământul, la Palatul Cotroceni, în faţa preşedintelui Traian Băsescu. Aliniaţi în functie de rangul în guvern şi de importanţa portofoliului, noii titulari de la Palatul Victoria au intrat în Sala Unirii cu zece minute înaintea începerii ceremoniei, pentru a primi instrucţiuni de la şeful protocolului din Administraţia Prezidenţială, Dumitru Honciu. (...) După epuizarea procedurilor prevăzute de Constituţie şi protocol, preşedintele, care arăta mai fericit chiar şi decât primul-ministru, a ţinut un discurs de felicitare a noii echipe guvernamentale. Traian Băsescu nu şi-a dezminţit nici de această dată reputaţia de om imprevizibil. În timp ce toată lumea aştepta un scurt discurs pur formal, Băsescu a ţinut să îi avertizeze pe guvernanţi că va fi cu ochii pe ei în permanenţă: 'Vă anunţ că, începând de azi, nu mai suntem împreună. De azi avem misiuni diferite. Eu sunt cel care va urmări cu atenţie activitatea guvernului şi vă va atenţiona de fiecare dată când ieşiţi din programul de guvernare pe care vi l-aţi asumat. (...) Vă garantez că voi fi necruţător cu orice act de corupţie care va ajunge până la nivelul guvernului'. După ce a dat asigurări că, 'în nici un caz', nu va fi un preşedinte 'care să se confunde cu guvernul', Traian Băsescu a ţinut să-i mulţumească în special noului ministru al Justiţiei, Monica Macovei, pentru că a acceptat să facă parte din cabinet. 'Am dorit ca, prin desemnarea dânsei - un om neangajat politic - în această funcţie, să dau Justiţiei un semnal de neangajare politică. Justiţia trebuie să înţeleagă că, de azi, nu mai este o anexă a politicienilor, ci este în slujba legii', a declarat şeful statului. El l-a felicitat apoi şi pe premierul Tăriceanu, pentru că a reuşit să creeze o majoritate parlamentară şi să primească votul de învestitură. Se coace o altă majoritate parlamentară (Cotidianul) Remaniere guvernamentală, schimbare a cabinetului Tăriceanu sau alegeri anticipate. Acestea sunt mişcările politice prevăzute pentru aprilie 2005 de către PSD, PD şi PNL. Aprilie 2005: remaniere guvernamentală sau anticipate. Scenariul a fost anunţat de liderul PSD Victor Ponta, pomenit de liberalul Ovidiu Drăgănescu şi susţinut de PD, care lucrează, deja, la fuziunea cu PNL. Vicepreşedintele PSD Victor Ponta a fost primul demnitar care a pomenit, public, despre iminenţa unei schimbări a cabinetului Tăriceanu în luna aprilie: 'Acesta este un guvern fantomă. Ne întâlnim în aprilie pentru un guvern adevărat', a prevăzut acesta, marţi seară, cu ocazia votării noului guvern în parlament. Ponta îl apreciază pe Guşă 'M-am bazat pe faptul că oameni importanţi ai Alianţei D.A., precum Theodor Stolojan sau Cozmin Guşă, nu sunt în guvern. Acesta este un executiv în care se vede marele compromis comis de PNL şi PD în favoarea PUR', ne-a precizat liderul PSD. Ponta s-a declarat aproape sigur că, 'după 19 aprilie, când va avea loc semnarea acordului cu UE, Traian Băsescu va propune un alt guvern'. Liderul PSD nu s-a arătat, însă, la fel de sigur, şi asupra viitorului partidului său, a cărui evoluţie este strâns legată de procesele politice ale coaliţiei de guvernământ. Cu atît mai mult, cu cât Ion Iliescu şi Adrian Năstase vor candida, la Congresul PSD din februarie, pentru funcţia de şef al partidului, acelaşi Năstase şi Miron Mitrea se vor duela pentru postul de preşedinte executiv în cazul în care Iliescu preia şefia PSD, iar Victor Ponta ţinteşte la funcţia de secretar general al partidului. 'Vrem ca, la Congresul PSD, să creăm o alternativă la actuala guvernare. Ideea unui cabinet-fantomă propusă de Geoană este bună, dar reprezintă o uriaşă capcană pentru noi. Dacă reuşim să ne constituim ca alternativă la PNL-PD după congresul din februarie şi începem să şi urcăm în sondajele de opinie, ne putem gândi la anticipate', a plusat Ponta care amintise, anterior, de luptele pentru putere din PSD. Previziunea sa privind schimbarea cabinetului Tăriceanu în aprilie, fie prin remaniere, fie prin anticipate, a fost ieri susţinută, surprinzător, de ex-deputatul PNL, Ovidiu Drăgănescu, în prezent, preşedintele C.J. Timiş: 'Nu ştiu dacă voi accepta o funcţie de prefect. Trebuie să plec de pe poziţia actuală şi funcţia de prefect s-ar putea să o pierd în aprilie'. Cei care ar trebui să fie cei mai implicaţi în aceste dezbateri, liderii PD şi PNL, nu au manifestat mari emoţii pe marginea acestui subiect: 'Sunt multe surprize politice la care veţi asista în aceste luni şi ele vor avea un efect benefic şi asupra cetăţenilor', ne-au declarat liderii democraţi care nu au respins deloc posibilitarea schimbării guvernului, prin remaniere sau anticipate. Potrivit acestora, partidul va primi, în luna ianuarie, un grup de 12 parlamentari de la PRM aduşi de deputatul Dan Liga, fost lider local al PD care ieri a făcut o vizită democraţilor pentru a stabili termenii colaborării. Parlamentarii PD au spus că îi mai aşteaptă şi pe cei 5 deputaţi sindicalişti de la PRM care au votat, deja, cu PNL-PD la învestitura cabinetului Tăriceanu. Prin aceste mişcări, liderii PD urmăresc, conform strategiilor interioare, să-şi mărească partidul în vederea a două mari obiective: posibila înlăturare a PUR din guvernare şi pregătirea fuziunii anunţate cu PNL în vederea creării unui partid puternic de centru-dreapta. Emil Boc afirmă: Negocierile pentru împărţirea prefecturilor 'vor fi reluate de la zero' (Adevărul) Deşi premierul Călin Popescu-Tăriceanu a declarat, marţi seara, imediat după învestitură, că prefecţii vor fi schimbaţi până la 31 decembrie, preşedintele PD, Emil Boc, a apreciat că discuţiile privind numirea reprezentanţilor executivului în teritoriu trebuie reluate 'de la zero', chiar cu riscul de a se prelungi până la începutul lui 2005. Deocamdată, se pare că cele patru partide din coaliţie au convenit ca PNL să deţină 18 prefecţi, PD - 14, iar UDMR şi PUR - câte 5. La întrebările ziariştilor, Boc a sugerat că nici măcar această împărţire nu este definitivă. El a arătat că UDMR insistă să preia, în zona dominată de etnici maghiari, prefectura judeţului Covasna, dar a refuzat să spună dacă această cerere va fi acceptată sau nu. El a afirmat doar că trebuie evitat ca organizaţiile locale ale partidelor din coaliţie să se certe între ele, în public, în legătură cu numirea prefecţilor. Boc a mai apreciat că UDMR ar trebui să accepte şi conducerea unor prefecturi din alte zone decât Transilvania, mai ales că această regiune este şi fieful electoral al Alianţei D.A. În ceea ce priveşte împărţirea celor aproape 200 de funcţii de secretar de stat, vicepreşedintele PD Radu Berceanu a spus că ea va fi finalizată abia la începutul lui 2005. O bună parte din aceste posturi este posibil să dispară, ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, arătând că, de exemplu, la ministerul pe care-l conduce, din şapte secretari de stat, vor rămâne probabil doar trei. Iliescu a votat guvernul Tăriceanu (Evenimentul zilei) Guvernul lui Călin Popescu-Tăriceanu a primit, marţi seara, învestitura cu un scor mai bun decât cea mai optimistă previziune. Cum declaraţiile oficiale ale conducerilor PSD şi PRM lăsau să se întrevadă posibilitatea ca parlamentarii celor două formaţiuni să voteze 'în bloc' împotriva guvernului propus, acesta se baza pe 251 de voturi pentru, faţă de, teoretic, 218 contra. Marţi seara însă, după numărarea bilelor albe şi negre introduse de parlamentari în urne, s-a constatat că guvernul a fost învestit cu voturile favorabile a 265 de parlamentari, în condiţiile în care de la şedinţă au lipsit patru parlamentari. Este deci evident că guvernul Tăriceanu a primit învestitura şi cu ajutorul unor reprezentanţi PSD sau PRM. Cum votul a fost secret, este greu de speculat care au fost reprezentanţii opoziţiei care au considerat că e mai bine să voteze în favoarea noii puteri. Un deputat PD ne-a desluşit însă o parte a necunoscutelor. Conform declaraţiilor acestuia, după consumarea votului de marţi seara, Ion Iliescu l-a felicitat pe Călin Popescu-Tăriceanu şi i-a mărturisit că a votat în favoarea sa, 'pentru stabilitate politică şi pentru alternanţă la guvernare'. Foarte probabil, restul voturilor 'neaşteptate' au fost furnizate de 'sindicaliştii' din PRM - care au negociat cu reprezentantii Alianţei - şi, poate, de cei îngroziţi de perspectiva unor alegeri anticipate, care nu mai sunt dispuşi să urce din nou Golgota negocierilor interne pentru accederea pe listă şi a cheltuielilor de campanie. Opoziţia şi trădătorii de bine (Cotidianul) Douăzeci şi patru de parlamentari ai opoziţiei au votat cabinetul Tăriceanu, în ciuda recomandărilor de partid. 'Zece sunt sigur de la PRM, iar restul de la PSD. Încă de la audierile din comisii am spus clar că o parte dintre membrii PSD vor susţine noul guvern. Cele două tabere s-au înţeles din priviri. De la PSD a trădat elita, adică foştii miniştri', susţine Dan Mocănescu, liderul BND. Cei cinci sindicalişti de la BNS care au ajuns deputaţi pe listele PRM au trădat bine. Deputaţii BND: Cocrea Olguţa, Mircia Giurgiu, Ion Stoica, Costel Ovidenie şi Dan Mocănescu au votat pentru cabinetul Tăriceanu. Acest lucru a fost confirmat de Dan Mocănescu, liderul grupului, care ne-a declarat că a reuşit să mai atragă de partea sa încă cinci deputaţi PRM. 'Atmosfera de aseară (marţi – n.r.) a fost destul de tensionată, deoarece diferenţa dintre cele două mari grupuri politice care s-au format acum în parlament era de doar cinci voturi. La un moment dat, înainte de vot, fostul ministru (şi lider sindical – n.r.) Marian Sârbu a venit la mine şi mi-a spus că «n-ai să decizi tu şi grupul tău majoritatea». Am zâmbit şi mi-am văzut de treaba mea', povesteşte Dan Mocănescu despre culisele votului. Degringolada din PRM Liderul grupului PRM din Camera Deputaţilor, Lucian Augustin Bolcaş, ne-a declarat că exclude orice posibilitate ca vreunul dintre colegii săi de partid să fi votat cabinetul Tăriceanu. 'Garantez că toţi membrii PRM au votat împotriva acestui guvern. Nu cred că Mitică Dragomir a votat pentru actualul guvern. În cadrul unui partid nu poţi avea păreri separate, mai ales când e vorba de un vot politic', spune Bolcaş. Cu toate acestea, deputatul PRM Dumitru Dragomir nu s-a sfiit să ne declare deschis că a votat actualul Guvern. 'Da, domnule, am votat pentru. Îl apreciez şi pe Băsescu, şi pe Tăriceanu şi am mulţi prieteni în acest guvern'. Iureşul lu' Nelu (Ziua) La doua săptămâni de la înfrângerea lui Adrian Năstase în cursa pentru alegerile prezidenţiale, fostul şef al statului Ion Iliescu cloceşte din greu preluarea frâielor PSD. În condiţiile în care nu este membru PSD (!), Iliescu se comportă ca un adevarat dictator cu membrii partidului, cărora se pare că le vor rămâne sarmalele în gât dupa o tură de şuturi primite de la fostul preşedinte într-o şedinţă, la partid, acum două zile. 'Aţi uitat de partid, aţi pierdut spiritul de activist, din cauza asta am pierdut alegerile...' Astfel a tunat Iliescu, ne-au declarat, ieri, surse din cadrul fostului partid de guvernământ. Pierderile - cauzate de 'mercenari' Criza de isterie a bătrânelului apolitic (cel puţin în acte) a avut loc în faţa lui Adrian Năstase, liderul de formă al PSD, şi în faţa membrilor Biroului Coordonator, organismul de conducere al partidului, format din 17 pesedişti. Iliescu şi Năstase au condus şedinţa Biroului Coordonator al PSD, prima după ce toată lumea s-a dezmeticit şi s-a lămurit că partidul a pierdut alegerile. Deşi lider al partidului, Năstase nu a prea avut drept de replică la valurile de acuzaţii şi bobârnace aplicate de Iliescu lui şi activiştilor de partid, în general. Sursele citate ne-au precizat că întreaga discuţie de la sediul partidului, care s-a dorit a fi o evaluare a partidului după eşecul din alegeri şi intrarea implicită în opoziţie, a fost monopolizată de Iliescu, care nu a avut cuvinte de laudă pentru nimeni. Atacuri directe la Năstase se pare că nu a lansat versatul politician, dar a avut ceva de comentat şi în privinţa eşecului acestuia în cursa pentru alegerile prezidenţiale. Aceleaşi surse ne-au spus că Iliescu ar fi tunat împotriva celor care l-au consiliat şi sprijinit pe Năstase în cursa pentru Cotroceni. Năstase a pierdut 'pentru că a lucrat cu mercenarii', a fost concluzia la care a ajuns bătrânelul de 74 de ani, în faţa căruia nu îndrăzneşte să sufle nimeni. Pe 1 ianuarie PSD lucrează Mânia lui Iliescu s-a îndreptat apoi către liderii organizaţiilor locale, dar şi a celor de la centru, cărora le-a 'aranjat' sărbătorile, ne-au mai spus sursele citate. Astfel, Iliescu i-a pus pe toţi baronii şi capii PSD, puşi pe tânjeală, la lucru încă din prima zi a anului 2005: 'De la 1 ianuarie, toţi trebuie să se ducă în ţară şi să resusciteze organizaţiile', a anunţat milităreşte Iliescu, făcându-le o bucurie tuturor. Se pare că la un moment dat tensiunea a devenit atât de mare încât Năstase ar fi bătut cu pumnul în masă şi ar fi spus: 'Eu nu mai vreau nici o funcţie în partid. Să-l conducă cine doreşte!'. De menţionat că după şedinţa de acum douăa zile, adică de marţi, Iliescu a mai condus o reuniune de partid, ieri, când a avut loc, la sediul PSD din bulevardul Ion Ionescu de la Brad, videoconferinţa cu organizaţiile locale. Liderii de filiale nu au intervenit în cadrul acestei şedinţe, ne-au spus aceleaşi surse, dar de această dată Iliescu a ascultat mai mult şi l-a lăsat pe Năstase să vorbească un pic mai mult. Astfel, Năstase i-a anunţat pe capii locali că mai au câteva zile libere, în care să se bucure de brad, de Moş Craciun şi sarmale, după care i-a avertizat că urmează greul. Ceea ce înseamnă că se va trece la o analiză la sânge a rezultatelor alegerilor, adică fiecare va trebui să-şi asume greselile şi să vadă cât a îndeplinit din criteriile de performanţă stabilite înainte de alegeri. Băsescu - capital de imagine 'împovărător de pozitiv' în presa străină (Adevărul) Institutul pentru Studiul Comunicării a monitorizat, vreme de două luni (25 octombrie-20 decembrie), 18 importante publicaţii americane, engleze, franceze şi italiene. În acest răstimp, interesul lor s-a concentrat într-o proporţie surprinzătoare asupra ţării noastre, de două ori mai mult decât asupra Ungariei şi Bulgariei luate la un loc. Informaţiile despre România au fost însă preponderent negative (peste 36 la sută) şi s-au referit cu precădere la guvernarea PSD, scandalul Mutu, cazurile de corupţie, migraţia ilegală şi fraudarea alegerilor. Ştirile cu caracter pozitiv (aproape 30 la sută) s-au centrat pe integrarea României în NATO şi UE şi pe şansele de reformă pe care le deschide alegerea lui Traian Băsescu ca şef al statului. În răstimpul celor două luni, cu cea mai mare atenţie ne-a privit presa italiană (73 la sută din totalul articolelor despre România, Ungaria şi Bulgaria) şi cea americană (aproximativ 71 la sută), cea mai puţin interesată dovedindu-se presa franceză (nici 50 la sută). În schimb, publicaţiile franceze au privit ceea ce s-a întâmplat în România cu mai multă îngăduinţă (aproape 65 la sută) sau au folosit un ton neutru (aproape 11 la sută). Un ochi mai critic au avut publicaţiile italiene (40 la sută din materialele publicate) şi cele britanice (aproape 39 la sută). Mesajele pozitive existente în presa straină se referă la creşterea ratingului de ţară şi politica fiscală prudentă, la recunoaşterea de către UE a progreselor făcute de România în domenii de interes comunitar. Subiectele negative (mult mai numeroase) au privit baronii locali şi puterea lor, negocierile dificile de aderare la UE, deturnarea scopurilor unora dintre fondurile venite de la comunitatea europeană, limitarea libertăţii presei, aservirea politică a justiţiei, corupţia. S-a scris chiar că UE a greşit când a încheiat negocierile cu România şi că primirea tarii noastre în Uniune echivalează cu o catastrofă pentru aceasta. În ceea ce-i priveşte pe principalii actori politici ai perioadei, Adrian Năstase a avut un capital de imagine relativ echilibrat până în turul doi al prezidenţialelor, după 12 decembrie premierul fiind prezentat în mod accentuat negativ. În aceste ultime zile, spunea Ştefan Stănciugelu, directorul I.S.C., presa straină vede în Traian Băsescu un erou salvator, un erou justiţiar. Profilul său se construieşte în termeni cu care, de obicei, presa este zgârcită: uman, direct, popular, bun negociator, lider cu carismă, o­nest, cu un discurs ce electrizează mulţimile, un luptător ce a rezistat asaltului permanent al maşinăriei de partid a PSD etc. Stănciugelu a apreciat că profilul noului şef al statului ar putea fi apreciat ca 'împovărător de pozitiv', în sensul că persoana lui a creat un ridicat orizont al aşteptărilor care trebuie confirmate prin evoluţiile sale viitoare. Ştefan Stănciugelu aprecia că presa internaţională oferă României, după multa vreme, şansa unei imagini pozitive. Cultivarea şi păstrarea ei necesită o strategie de comunicare şi acţiune bine pusă la punct. Altfel, încă o conjunctură favorabilă va fi irosită. Noul ministru al finanţelor îşi pune capul pentru cota unică (Ziarul financiar) Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind introducerea de la 1 ianuarie 2005 a cotei unice de impozitare cu 16 la sută atât a veniturilor persoanelor fizice cât şi a profiturilor firmelor, a fost discutat aseară în prima şedinţă a noii echipe guvernamentale. Principala majorare de impozit vizează veniturile microîntreprinderilor, care vor fi taxate cu 3 la sută în loc de 1,5 la sută. De asemenea, potrivit variantei de proiect pregătite de Ministerul Finanţelor veniturile obţinute din dividende obţinute de persoanele fizice vor fi impozitate cu 10 la sută în loc de 5 la sută, adică la acelaşi nivel cu companiile. Schimbarea esenţială adusă de ordonanţa de modificare a Codului fiscal constă în înlocuirea actualului sistem de globalizare a veniturilor persoanei cu reţinerea impozitului la fiecare sursă de venit în parte. În acest context, singurele deduceri de care va mai beneficia un salariat sunt deducerea personală de bază, majorată de la 800.000 de lei la 2,5 milioane de lei, şi deducerea suplimentară, care nu poate depăşi 10 milioane de lei, în funcţie de numărul persoanelor aflate în întreţinere. Prin eliminarea globalizării, dispar deductibilităţile pentru contribuţii la fondurile private de pensii, contribuţii la asigurările private de sănătate, cheltuieli pentru cumpărarea unui calculator ori cheltuieli pentru reabilitarea termică a locuinţei. Deducerea cheltuielilor cu asigurări private de sănătate şi pensie suplimentară, precum şi a celor cu sponsorizări, va fi acceptată numai în cazul persoanelor care obţin venituri din activităţi independente - activităţi comerciale, profesii liberale (medici, avocaţi). Persoanele în cauză nu mai beneficiază însă de deduceri personale şi suplimentare. Pentru categoria veniturilor din activităţi independente Fiscul va aplica un impozit de 10 la sută la sfârşitul anului. Dublarea impozitului plătit de microîntreprinderi şi încercarea de a scoate la lumină veniturile personale deghizate în venituri ale unor microîntreprinderi, reprezintă principalele soluţii pe care noul ministru al Finanţelor, Ionuţ Popescu, le are în vedere pentru a compensa pierderile de venituri provocate bugetului de stat de introducerea cotei unice. Din această majorare de venituri, Popescu speră să atragă la buget o sumă suplimentară de circa 7.000 de miliarde de lei. De asemenea, menţinerea nivelului constribuţiilor la asigurările sociale la 49,5 la sută ar urma să asigure venituri de aproximativ 10.000 de miliarde. Potrivit estimărilor ministrului finanţelor, pierderile de venituri se ridică la 7.000 de miliarde de lei din reducerea impozitului pe profit, la care s-ar adăuga 24.000 de miliarde din ajustarea impozitării veniturilor persoanelor. Fiscul intenţionează să strângă mai mulţi bani şi în urma reducerii cheltuielilor forfetare acceptate ca deductibile la calculul impozitului pe veniturile din drepturi de proprietate intelectuală: de la 60 la sută la 40 la sută din venitul brut, respectiv de la 70 la sută la 50 la sută în cazul veniturilor din crearea unor opere de artă monumentală. Proiectul de ordonanţă de urgenţă mai prevede majorarea impozitului pe venitul din activităţi agricole de la 15 la sută la 16 la sută. De asemenea, plafonul neimpozabil la veniturile din pensii va fi majorat la 9 milioane de lei. În cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, va fi aplicată o cotă unică de impozit de 25 la sută şi se elimină cheltuielile forfetare deductibile. Câştigurile din jocuri de noroc vor fi impozitate de la primul leu, cu o cotă de 16 la sută în loc de 10 la sută. Ieri după amiază, chiar înainte de a pleca la prima şedinţă a noului guvern, ministrul Finanţelor, Ionuţ Popescu, a avut o întâlnire cu Graeme Justice, rezidentul FMI la Bucureşti, care şi-a întrerupt concediul pentru a discuta proiectul introducerii cotei unice de impozit. FMI i-a transmis lui Popescu o scrisoare oficială în care insistă asupra solicitării ca autorităţile să nu ia o decizie în privinţa cotei unice înainte de a se consulta cu experţii instituţiei de la Washington. Fiind vorba de o modificare de proporţii la nivelul politicii fiscale, procedurile legate de acordul încheiat în vară prevăd obligativitatea consultărilor în vedere unei eventuale ajustări în consecinţă a memorandumului. FMI arată în scrisoare că refuzul autorităţilor de a aştepta vizita misiunii FMI înainte de introducerea cotei unice va face dificilă încheierea primei evaluări a acordului, fiind chiar pusă în pericol continuarea acestuia. Experţii Fondului sunt preocupaţi de riscurile unor derapaje la nivelul deficitului bugetar, dincolo de un nivel maxim de 2 la sută din PIB, cu implicaţii negative asupra şanselor de menţinere a trendului de scădere a inflaţiei. Acest articol vine de la Amos News Romanian Independent Press Agency   http://arhiva2004.informatia.ro/ URL-ul acestui articol este:   http://arhiva2004.informatia.ro/modules.php?op=modload&name=News&file=article&sid=87444

Fatal error: Call to a member function Execute() on a non-object in /data/htdocs/arhiva2004/includes/pnSession.php on line 368