Revista presei de marţi, 28 decembrie Comentarii / Amos News :| la 28 Dec 2004 - 05:45 Principalele subiecte din ediţia de marţi, 28 decembrie, a cotidianelor centrale se referă la afirmaţia preşedintelui Traian Băsescu conform căreia va fi 'cel mai exigent cenzor al echipei guvernamentale', audierile miniştrilor propuşi în cadrul comisiilor de specialitate ale parlamentului, persoanele 'pătate' din cadrul cabinetului Tăriceanu, legătura din viitorul ministrul al Finanţelor, Ionuţ Popescu, şi bursă, starea de nemulţumire din judeţele Covasna şi Harghita după solicitarea imperativă a etnicilor români din regiune de a fi numit un prefect din rândurile lor. Traian Băsescu, preşedintele României: 'Voi fi cel mai exigent critic' (Ziua) 'Voi fi cel mai exigent cenzor al echipei guvernamentale, în numele celor 22 de milioane de români'. Aceasta a fost prima reacţie publică a preşedintelui Traian Băsescu, de după anunţarea cabinetului Tăriceanu. Potrivit şefului statului, primul-ministru va fi partenerul său în atingerea obiectivelor ţării. Altfel, Băsescu a promis să fie cel mai exigent critic al echipei Tăriceanu. Pe de altă parte, Băsescu i-a transmis felicitari premierului desemnat, pentru că a reuşit să propună o echipă guvernamentală care să cuprindă cele patru partide componente ale majorităţii guvernamentale. Analizând viitoarea structură a executivului, Băsescu a constatat că mai mulţi viitori miniştri propuşi au avut performanţe în activitatea privată. 'Au reuşit pentru ei şi acum au obligaţia să reuşească pentru ţară', a precizat preşedintele. Cealaltă categorie de oameni care formeaza executivul, funcţionarii din administraţia publică, vor aduce, potrivit lui Băsescu, rigoare echipei guvernamentale. Luând în considerare cele două categorii de miniştri, preşedintele s-a bucurat că echipa lui Tăriceanu îmbină oameni de afaceri care au reuşit şi funcţionari care au avut performanţă. Guvernul a trecut om cu om prin examenul comisiilor (Adevărul) Miniştrii din cabinetul Calin Popescu-Tăriceanu au fost audiaţi, ieri, în comisiile permanente ale parlamentului, fiecare după specialitate, dupa cum prevede Constituţia, cei trei vicepremieri urmând să fie audiaţi azi. Miniştrii au trecut cu bine testul comisiilor, cu excepţia Cristinei Pârvulescu, propusă la Integrare Europeană. În mod incredibil pentru un ministru de resort, Pârvulescu nu a ştiut diferenţa dintre Consiliul Europei şi Consiliul European. În istoria postdecembristă a parlamentului a mai existat un singur caz de ministru care a primit aviz negativ de la senatori şi deputaţi. Este vorba de liberalul Sorin Stănescu, fost ministru al Sporturilor în guvernarea CDR. La una dintre multele remanieri de guvern, Stănescu a fost propus ca ministru al Apărării, dar a fost retras după ce s-a dovedit că nu avea nici cele mai elementare cunoştinţe în domeniu. Avizul comisiilor este consultativ, decizia finală aparţinând plenului celor două Camere, care se reunesc azi după-amiază pentru a da votul de învestitură guvernului. Codruţ Sereş împacă programul PSD cu cel al Alianţei Candidatul pentru Ministerul Economiei, senatorul umanist Codruţ Sereş, a obţinut avizul celor patru comisii de specialitate din Camera Deputaţilor şi Senat fără nici un vot împotrivă. În favoarea sa s-au pronunţat 56 de senatori şi deputaţi, nu a fost nici un vot împotrivă, înregistrându-se doar 3 abţineri. Codruţ Seres a obţinut astfel în mic ceea ce alţii anunţau despre întregul guvern: o largă concentrare transpartinică. Pesediţtii, în frunte cu titularul postului, Dan Ioan Popescu, peremiştii, plus reprezentanţii partidelor din coaliţia guvernamentală s-au declarat satisfăcuţi de raspunsurile lui Codruţ Sereş. Senatorul umanist, în vârstă de 35 de ani, de profesie inginer militar, a declarat că programul său în fruntea dificilului Minister al Economiei se va axa pe îndeplinirea sarcinilor asumate de România în procesul de integrare. Viitorul ministru a precizat că va îndeplini punct cu punct toate angajamentele din foaia de parcurs semnată deja de guvernul României. Răspunzând la o întrebare a ministrului Dan Ioan Popescu, Codruţ Sereş a afirmat că nu se pune problema redeschiderii capitolelor privind energia şi concurenţa. În stilul său caracteristic, Mitică Dragomir l-a întrebat dacă ştie ceva despre intenţiile preşedintelui PUR, Dan Voiculescu, de a prelua Aeroportul Băneasa. Codruţ Sereş a spus că nu are nici un fel de informaţii în acest caz. La întrebarea unui parlamentar PSD privind programul pe care-l va susţine, pe cel al PSD+PUR din campania electorală, sau pe cel actual al Alianţei D.A., Codruţ Sereş a răspuns că ambele programe sunt apropiate şi este un avantaj să le cunoşti bine pe amândouă. Gheorghe Flutur vrea sa rezolve mai repede procesele funciare Atmosfera în Comisia de agricultură la audierea candidatului PNL-PD la funcţia de ministru al Agriculturii, Gheorghe Flutur, a fost relaxată. Acesta şi-a prezentat programul în domeniul agriculturii pe care intenţionează să-l promoveze: asigurarea unei rente funciare viagere de 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol vândut de un proprietar în vârstă de minimum 60 ani, precum şi 50 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol deţinut de un proprietar în vârstă de minimum 60 ani care renunţă la folosirea terenului în favoarea unei exploataţii înregistrate. De asemenea, fermele familiale care au minimum 3 vaci urmează să fie sprijinite de stat, pentru dotarea lor cu aparate de muls, instalaţii pentru răcire şi stocare de lapte. Totodată, Gheorghe Flutur a promis că accizele la motorină pentru agricultură vor fi reduse cu 50 la sută. 'Am analizat şi am observat că la noi acciza este exagerată faţă de ţările UE', a spus candidatul Alianţei PNL-PD la funcţia de ministru al Agriculturii. De asemenea, el a mai declarat că îşi propune 'o accelerare a proceselor judiciare funciare. Sunt peste 2,2 milioane procese pe rol, în România, iar mai mult de jumătate din acestea sunt procese funciare', a spus Flutur, fără a preciza şi modalitatea prin care se va putea face acest lucru. Vasile Blaga promite să pună serviciul secret al MI sub control parlamentar Consilierul prezidenţial pe probleme de apărare şi siguranţă naţională, Vasile Blaga, propus pentru funcţia de ministru de Interne în guvernul Tăriceanu, a promis, ieri, că va pune 'sub controlul efectiv al parlamentului' serviciul de informaţii al acestui minister. 'Sunt foarte multe de făcut pe interferenţele dintre servicii. Orgoliile trebuie lăsate la o parte', a spus Blaga, în timpul audierii sale în comisiile parlamentare de apărare şi de administraţie publică. El a promis că va respecta contractele de achiziţii semnate de Ministerul de Interne în perioada guvernului Nastase, inclusiv cel cu firma EADS pentru securizarea frontierei. 'Noi am criticat modul în care s-au făcut aceste contracte', a explicat consilierul prezidenţial. Vasile Blaga a amintit că, la 15 martie, România trebuie să prezinte Uniunii Europene planul anual de investiţii în vederea securizării frontierelor, aceasta fiind una din condiţiile puse de Uniune pentru închiderea negocierilor la capitolul justiţie şi afaceri interne. Candidatul la funcţia de ministru al Administraţiei şi Internelor a mai promis că va anula rolul politic al prefectului şi a apreciat că ar trebui eliminată 'veriga' reprezentată de consiliul judeţean în traseul fondurilor transmise de guvern comunităţilor locale. Blaga a trecut cu 57 de voturi pentru, 6 împotrivă şi 2 abţineri. Candidatul la Muncă promite revoluţie fiscală Gheorghe Barbu, candidatul pentru funcţia de ministru al Muncii, a anunţat că intenţionează să declanşeze o adevarată revoluţie în fiscalitatea pe forţa de muncă. Astfel, vor scădea imediat impozitele pe venit şi profit şi, în timp, vor scădea şi taxele sociale. Procentele şi etapizarea acestor scăderi nu au fost precizate. Gheorghe Barbu a comunicat o singură cifră - la sfârşitul anului 2008, salariul mediu brut va fi cu 60 la sută mai mare decât cel actual. În ceea ce priveşte pensiile, candidatul la funcţia de ministru al Muncii a promis că va accelera procesul de recalculare început de guvernul Năstase. În plus, în cei patru ani de guvernare, vor fi două etape de majorări, astfel încât în 2008 valoarea medie a pensiei va fi cu 30 la sută mai mare, în termeni reali, faţă de valoarea actuală. Fondurile necesare majorării şi accelerării recalculării vor fi obţinute din veniturile rezultate din scoaterea la lumină a muncii la negru. Gheorghe Barbu estimează că, în ciuda diminuării fiscalităţii, veniturile bugetului de asigurări sociale vor creşte cu cel puţin 10 la sută. Sistemul de plată a indemnizaţiei de şomaj va fi modificat. Pe lângă indemnizaţia fixă în cuantum de 75 la sută din salariul minim acordat acum, se va introduce şi o altă indemnizaţie, proporţională cu contribuţia platită de-a lungul timpului de salariatul ajuns şomer. Alocaţiile pentru copii vor creşte de la 5 la 10 euro, iar indemnizaţia pentru creşterea copilului, în valoare de 6,5 milioane de lei pe lună, va fi acordată şi mamelor care nu au plătit contribuţiile de asigurări sociale. Neclarităţile în ceea ce priveşte procentele de majorare a unor cheltuieli, diminuarea altora şi etapele aplicării programului propus de Gheorghe Barbu au fost mărunţite de parlamentarii PSD mai bine de o oră. Ministrul candidat a trecut de comisie cu 33 de voturi pentru şi 2 împotrivă. Mircea Cinteză îşi propune să treacă Asigurările de sănătate în subordinea parlamentului La audierile de la parlament, prof. dr. Mircea Cinteză a început cu o expunere de 25 de minute a principalelor obiective ale mandatelor de la Ministerul Sănătăţii. El a spus parlamentarilor că doreşte autonomia Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi trecerea acesteia sub controlul parlamentului, de asemenea el a declarat că CNAS trebuie să-şi colecteze singură fondurile, nu prin Ministerul de Finanţe, cum se face acum. Creşterea fondurilor pentru Sănătate se poate face, în opinia lui Mircea Cinteză, prin redirecţionarea contribuţiilor înapoi la Sănătate. Mircea Cinteza a mai precizat că este necesară definirea unui pachet de servicii medicale publice, pentru a face loc pe piaţa asigurărilor private. De asemenea, este necesară renunţarea la reeşalonările la plata asigurărilor de sănătate pentru marile companii. Sistemul sanitar va funcţiona mai bine dacă are loc şi o implicare mai mare a comunităţii locale, este de parere Cinteză. În ceea ce priveşte CNAS, Cinteză a declarat ca preşedintele acestei instituţii ar trebui ales de parlament la fiecare patru ani, şi nu numit de primul-ministru, cum se face acum. Întrebat dacă se va menţine sistemul de compensare cu 90 la sută a medicamentelor, Cinteză a evitat să dea un răspuns direct, spunând că este nevoie de o evaluare a listei şi a procentelor cu care acestea sunt compensate. Mona Muscă vrea să despartă Cultele de Cultură În faţa comisiilor reunite de cultură şi ale drepturilor omului ale parlamentului, Mona Muscă, desemnată pentru postul de ministru al Culturii şi Cultelor, şi-a prezentat viitorul program de guvernare. În principal, ea a militat pentru mărirea rolului jucat de cultură în activitatea viitorului guvern, precizând că este nevoie de minimum 1 la sută din PIB pentru acest domeniu. O altă idee asupra căreia pretendenta la postul de ministru a insistat a fost aceea a creşterii transparenţei în activitatea ministerului, atât în raport cu legislativul, cât şi cu societatea civilă. Ea a promis că societatea civilă va fi implicată în elaborarea viitoarelor strategii, proiectele ministerului supunându-se dezbaterii publice. Totodată, ea a precizat că toate cheltuielile din bani publici ale ministerului vor fi publicate pe site-ul acestuia. Va continua procesul de descentralizare şi va corecta modalităţile de finanţare. Mona Muscă a mai precizat că va milita pentru despărţirea secretariatului pentru Culte de actualul Minister al Culturii, acesta urmând să aibă un statut autonom. Totodată, în cursul dezbaterii, ea s-a declarat personal împotriva exploatării miniere de la Roşia Montana, dar a precizat că decizia trebuie să aparţină exclusiv specialiştilor. Mircea Miclea vrea să fie psihoterapeutul şcolii româneşti Psihoterapeut în ale hipnozei (pentru care a primit un premiu în Germania), ministrului Educaţiei, prof. univ. Mircea Miclea, nu i-a fost greu să ofere comisiilor de învăţământ ale parlamentului un bun discurs educaţional, al cărui principal atu a fost siguranţa. Pentru noul ministru priorităţile acestui mandat vor fi: preluarea cumulativă a legislaţiei existente pentru realizarea integrării învăţământului românesc în peisajul european, descentralizarea cât mai mult posibil a sistemului, corelată cu o creştere semnificativă a responsabilităţii în cheltuirea banilor publici şi creşterea calităţii învăţământului, atât a procesului, cât şi în utilizarea fondurilor. În privinţa salarizării cadrelor didactice, noul ministru crede că va reuşi să dubleze salariile şi îşi exprimă încrederea într-o creştere serioasă a salariilor prin introducerea cotei unice de impozitare. Prof. univ. Mircea Miclea promite că vă încerca găsirea unei surse alternative de finanţare prin introducerea obligativităţii finanţării de către instituţiile publice a cursurilor de formare profesională şi managerială continuă, măsură ce va avea în viziunea sa un dublu efect, ridicând şi nivelul educaţional al structurilor administrative naţionale şi locale, aducând şi fonduri şcolii. Deosebit de clar, punctual, noul ministru a dovedit că a gândit programul de guvernare şi fiecare din posibilele întrebări ale parlamentarilor: vom avea în sfârşit evaluare permanentă a elevilor, şi nu evaluarea punctual a examenelor de până acum, standarde naţionale educaţionale şi, până în martie 2005, diagnoza sistemului de învăţământ românesc, realizată de specialiştii Consiliului Naţional pentru Reformă. Ministrul a promis şi că, deocamdată, nu-l preocupă darea afara a inspectorilor din minister, pentru că nu vrea să se priveze singur de o memorie administrativă 'importantă', ci realizarea programelor care sunt în acest moment în întârziere. Programul de guvernare prevede crearea condiţiilor instituţionale pentru înfiinţarea unor facultăţi de stat în limbile minorităţilor naţionale şi asigurarea cadrului de organizare şi finanţare a învăţământului confesional la toate profilurile şi nivelurile. Miniştri cu pete pe rever (Cotidianul) Nu toţi ministeriabilii cabinetului Tăriceanu sunt tineri, imaculaţi şi inocenţi. 'Cazierul' politic sau de afaceri al unora dintre ei ne ajută să le examinăm cu mai multă atenţie activitatea viitoare. Să ştim cum stăm. Dulca şi Dinu Vamă, problemele lui Gheorghe Copos Lui Copos îi place să spună că dă bani pentru fotbal din pasiune, dar realitatea nu-i dă întotdeauna dreptate. Presa a dezvăluit că, din 1992, de cînd a preluat Rapid, Copos nu a plătit nici un leu pentru utilităţile stadionului din Giuleşti, pentru întreţinerea sau modernizarea acestuia. Toate cheltuielile au fost suportate de CFR, proprietarul stadionului. În schimb, Copos încasează milioane de dolari pe reclama afişată în interiorul sau exteriorul stadionului. Gheorghe Copos este şi autorul unei tranzacţii controversate cu un fotbalist, petrecută în 1999. Rapid l-a vândut pe jucătorul Cristian Dulca – provenit de la CFR Cluj – formaţiei sud-coreene Poohang Steelers pentru 600.000 de dolari. Însă Copos a înregistrat la Federaţia Română de Fotbal un contract în care suma de transfer era de numai 120.000 de dolari. FRF a descoperit discrepanţa dintre suma reală şi cea din hârtii şi a obligat clubul Rapid să plătească suma cuvenită CFR Cluj. Un alt nume controversat legat de activitatea lui Gheorghe Copos este cel al fostului şef a Direcţiei Generale a Vămilor, Dinu Gheorghe. Fost vameş, devenit ulterior om de fotbal, Dinu 'Vamă' Gheorghe a avansat din poziţia de preşedinte la Rapid în cea de şef al Vămilor la începutul guvernării Năstase. A părăsit funcţia publică printr-o demisie intempestivă, la scurt timp după ce preşedintele Iliescu a menţionat într-un discurs numeroasele acuzaţii că Dinu Vamă ar favoriza contrabanda şi traficul de droguri la frontieră. După demisie, Gheorghe Copos l-a recuperat imediat la conducerea clubului Rapid. Teodor Atanasiu a 'uitat' să raporteze o firmă Viitorul ministru al Apărării, Alexandru Teodor Atanasiu, figurează la Registrul Comerţului ca administrator al firmei Credit Consulting din Cugir, lucru pe care a omis să-l treacă în CV-ul oficial. Atanasiu enumeră acolo o serie de alte funcţii în diferite societăţi private sau de stat. Teodor Atanasiu nu a putut fi contactat ieri pentru a ne explica situaţia sa în cadrul firmei Credit Consulting. Puţin nepotism la Vasile Blaga Viitorul ministru al MAI este prezent pe scena politică încă din 1990, mai întâi ca membru al FSN, fiind numit un an mai târziu prefect al judeţului, dar şi membru PD. Un scandal sănătos de presă a izbucnit recent, când Blaga şi-a impus fina pe lista PD Bihor de la Camera Deputaţilor. Vicepreşedintele PD a profitat de poziţia sa în partid şi a instalat-o pe Ionela Bruchental-Pop pe un loc eligibil pe listă, deşi numele acesteia, dar mai ales al soţului ei, figura într-un dosar aflat pe masa instanţei, sub acuzaţia de fals material într-o afacere suspectată de contrabandă cu ulei. Fina lui Blaga este acum deputat de Bihor. Laszlo Borbely continuă ce a început, dar în altă guvernare Unul dintre politicienii cu state vechi, Laszlo Borbely, nominalizat ca ministru delegat pentru Lucrări publice, a deţinut o funcţie similară între 1996 şi 2000, când a fost secretar de stat în Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului. Influenţa sa se datorează nu doar funcţiilor politice, ci şi funcţiei de preşedinte al Fundaţiei Culturale 'Bernady Gyorgy', ce presupune administrarea unor fonduri consistente din Ungaria. În ultimii ani, numele lui Borbely a fost asociat în Târgu Mureş cu mai multe firme de construcţii, pe care le-a ajutat să încheie mai multe contracte cu statul. Este vorba de 'Izorep', firmă care a cîştigat licitaţia pentru reabilitarea de şcoli în judeţul Mureş şi construcţia unei săli de sport în Sovata, despre care presa locală a relatat că stă să se dărâme. De asemenea, mai recent, firma York a câştigat licitaţia pentru reabilitarea patinoarului din Târgu Mureş, patronul acesteia fiind unul dintre prietenii lui Borbely. Gheorghe Dobre, protagonist în cazul Mănucu Viitorul ministru al Transporturilor, Gheorghe Dobre, a fost, între anii 1990 şi 1993, director general al Regionalei Căi Ferate Craiova şi şef al diviziei Vagoane din cadrul aceleiaşi regionale. Dobre are la activ un proces interesant cu Horia Mănucu, fost şef de district al Căilor Ferate din Craiova. Conflictul datează de pe vremea mineriadei din 1991, cînd Mănucu a oprit energia electrică a trenurilor care transportau minerii pentru a-i împiedica pe aceştia să ajungă la Bucureşti. În urma acestei fapte, Mănucu a fost cercetat de Poliţie şi dat afară din CFR de directorul Gheorghe Dobre. Ulterior, Mănucu l-a dat în judecată pe Dobre pentru că l-a destituit. Surse din CFR Craiova spun însă că Mănucu a renunţat la proces deoarece ar fi existat o înţelegere între el şi Dobre, în urma căreia cei doi s-au împăcat. Contactat telefonic, Mănucu a refuzat să facă orice comentariu pe marginea acestui caz. Gheorghe Flutur: acuzat de PSD, NUP de la Parchet Gheorghe Flutur, vicepreşedinte al PNL şi senator de Suceava din 2000, a fost cercetat în patru dosare penale. El a fost suspectat că a prejudiciat cu 10 miliarde de lei Direcţia Silvică Suceava, al cărei şef a fost în perioada 1997-2000. Adică ar fi vândut active subevaluate, ar fi comercializat lemn ilegal, ar fi angajat lucrări de investiţii şi reparaţii, fără respectarea prevederilor legale, şi ar dispus plata unor lucrări necorespunzătoare sau neexecutate. Dosarul nu a ajuns însă în faţa unei instanţe, întrucât în septembrie 2003, Gheorghe Flutur a primit de la procurori rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale. Deşi decizia procurorilor a fost dată în timpul guvernării sale, PSD a cerut PNA, în campania electorală, să reia ancheta. PSD nu a adus însă probe pentru a sprijini acuzaţia că Flutur 's-a îmbogăţit din fonduri publice'. Sereş, campionul contradicţiilor Vicepreşedintele PUR, Codruţ Sereş, s-a remarcat printr-o serie de acţiuni şi declaraţii contradictorii. În vara acestui an, Sereş a început în forţă campania de candidat la preşedinţie din partea PUR, dezvoltând un violent discurs anti-PSD. Starea de opoziţie i-a trecut în septembrie 2004, când umaniştii au bătut palma cu partidul lui Năstase ca să treacă pragul alegerilor. După ce a declarat că nu va candida deloc pentru un mandat de parlamentar, 'planurile sale fiind cu totul altele', Codruţ Sereş a fost capul listei pentru Senat a Uniunii PSD+PUR Maramureş. În contextul campaniei electorale, Sereş a afirmat public că înfrăţirea PSD cu PUR este cea mai viabilă alianţă politică, deşi cu doar două luni înainte a susţinut necesitatea ca PUR să meargă singur în alegeri. Tot în vara acestui an Codruţ Sereş a criticat virulent decizia fostului preşedinte, Ion Iliescu, de a candida pe listele PSD pentru Senat. Adriean Videanu: afaceri cu omul lui Năstase Adriean Videanu este unul dintre cei mai performanţi oameni de afaceri pe care Alianţa D.A. îi propulsează în structura viitorului guvern. Firma care i-a adus profituri gigantice viitorului vicepremier se numeşte SC Marmosin SA, are sediul în oraşul Simeria şi este liderul naţional în domeniul exploatării şi prelucrării marmurei. Videanu a pus bazele acestei afaceri în anul 1999, când, prin firma sa, Titan Mar, a cumpărat de la FPS aproape 94 la sută din acţiunile Marmosin Simeria. În acea perioadă, partidul său făcea parte din coaliţia guvernamentală. Nici în timpul regimului PSD, afacerile lui Adriean Videanu nu au suferit vreun regres. Unul dintre cele mai interesante contracte a fost cel cu SC Casa Capşa SRL, care administrează hotelul de lux bucureştean cu acelaşi nume. Această societate este patronată de Marin Bucur, controversatul consătean al fostului premier al lui Adrian Năstase. Afacerea Marmosin-Casa Capşa a presupus reamenajarea elegantului hotel cu marmură marca Videanu. Adriean Videanu a semnat numeroase alte contracte de furnizare şi montare a marmurei cu diferite instituţii de stat. Viitorul ministru de finanţe, un jucător înrăit pe Bursă (Ziarul financiar) Ionuţ Popescu, ministrul de finanţe propus în Cabinetul Tăriceanu, deţine un portofoliu de acţiuni cotate pe Bursă, în valoare de aproximativ 500.000 de euro, la care se adaugă şi un portofoliu de contracte futures de la Bursa din Sibiu. Ultimii miniştrii români de finanţe nu au avut prea multă încredere în piaţa de capital, reprezentanţii Bursei de valori nereuşind să îi convingă să listeze pe piaţa de capital titlurile de stat. Primul cal troian din Executiv / UDMR vrea posturile de prefect în Covasna şi Harghita (Curierul naţional) Coaliţia de guvernământ nou formată se află deja în faţa primului test de rezistenţă, stabilirea prefecţilor. Dacă dificultăţile numirii noilor reprezentanţi ai guvernului în teritoriu din majoritatea judeţelor par rezolvabile, există două cazuri care dau greutăţi de cap liderilor de la Bucureşti, Covasna şi Harghita, unde UDMR doreşte aceste funcţii. De altfel, conducerea Alianţei PNL-PD Covasna a respins, ieri, categoric solicitarea UDMR de a ocupa 70 la sută din funcţiile de conducere a serviciilor deconcentrate din judeţ. Liderii Alianţei D.A. Covasna, Gheorghe Baciu şi Ioan Bălan, au declarat, ieri, că sunt decişi să lupte pentru numirea unui prefect român în judeţ, chiar dacă acest gest presupune finalul carierei lor politice. La Harghita, UDMR a propus o singură persoană pentru funcţia de prefect al judeţului, în timp ce filialele locale ale PNL şi PD au câte patru nominalizări pentru această funcţie. În schimb, situaţia pare a fi mai calmă în celelalte judeţe cu populaţie mixtă, UDMR solicitând doar posturi de subprefect în Bistriţa, Mureş, Cluj şi Bihor. Acest articol vine de la Amos News Romanian Independent Press Agency   http://arhiva2004.informatia.ro/ URL-ul acestui articol este:   http://arhiva2004.informatia.ro/modules.php?op=modload&name=News&file=article&sid=87267

Fatal error: Call to a member function Execute() on a non-object in /data/htdocs/arhiva2004/includes/pnSession.php on line 368