Revista presei de joi, 23 decembrie Comentarii / Amos News :| la 23 Dec 2004 - 05:45 Principalele subiecte din ediţia de joi, 23 decembrie a cotidianelor centrale se referă la desemnarea lui Călin Popescu-Tăriceanu în funcţia de premier, biografia prim-ministrului desemnat, dolenţele UDMR privind portofoliile din cadrul viitorului guvern, posibilitatea ca PSD să susţină cabinetul Tăriceanu şi adevăratul motiv al acestui gest, numărul de miniştri din viitorul guvern, lupta din cadrul Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru preluarea conducerii comisiilor permanente, ruperea relaţiilor BNS-PRM şi decizia parlamentarilor sindicalişti de a susţine executivul Alianţei D.A., intenţia lui Dinu Patriciu de a răscumpăra acţiunile Rompetrol de la OMV. Călin Popescu-Tăriceanu, desemnat de preşedintele Băsescu să formeze Guvernul de Crăciun (Adevărul) Preşedintele Traian Băsescu l-a desemnat oficial, ieri, pe liderul PNL Călin Popescu-Tăriceanu, drept prim-ministru al României, însărcinându-l să formeze guvernul în zece zile, după cum prevede Constituţia. Băsescu a ţinut să explice care sunt motivele pentru care a luat această decizie, anticipată, de altfel, de toată lumea: 'Primul, şi cel mai important motiv, este dat de dreptul constituţional al preşedintelui ţării de a desemna un prim-ministru, în condiţiile în care nici un partid nu a realizat în parlament majoritatea absolută. Al doilea motiv este unul extrem de puternic din punct de vedere politic: eu am fost ales preşedinte al României susţinând programul Alianţei D.A.. (...) Am obligaţia să gasesc instrumentul, formula politică prin care angajamentele în baza cărora eu am fost ales să se pună în aplicare'. Insistând asupra faptului că legăturile sale politice cu formaţiunile care l-au trimis la Cotroceni au încetat imediat după ce a depus jurământul, Băsescu a spus că are şi o altă motivaţie, care ţine de 'onorabilitatea politică', şi anume faptul că, în campania electorală, a făcut tandem cu Tăriceanu. Şeful statului a ţinut să precizeze că Alianţa D.A. este formaţiunea cu cei mai mulţi parlamentari - 161 -, urmată de PSD, cu 160. 'S-a vehiculat că Uniunea PSD+PUR ar avea cei mai mulţi parlamentari, dar realitatea politică şi legală spune altceva. Uniunea PSD+PUR nu a fost înregistrată juridic, ci doar ca alianţă electorală, iar aceste structuri nu sunt recunoscute de Legea partidelor', a explicat Băsescu. Dupa calculele sale, Alianţa are cele mai multe şanse să formeze guvernul, întrucât se bucură de 'sprijinul ferm' al UDMR, formaţiune cu 32 de parlamentari, şi al reprezentanţilor minorităţilor, cu 18 deputaţi. Şeful statului a admis că nu există certitudinea unui suport din partea PUR şi că nici nu se ştie ce reacţie va avea PRM. În premieră politică, având în vedere că nu există o prevedere constituţionala în acest sens, Băsescu i-a cerut premierului desemnat să aibă consultări pentru formarea guvernului cu toate partidele parlamentare, inclusiv cu PSD, care reprezintă cel de-al doilea grup politic din Parlamentul României, şi chiar cu PRM, al cărui lider a avut, la consultările de marţi, 'cele mai mici exigenţe' în privinţa formării noului guvern. Biografia premierului desemnat (Ziua) Premierul desemnat, Călin Popescu-Tăriceanu, s-a născut la 1 ianuarie 1952, la Bucureşti, este căsătorit şi are doi copii. A absolvit Facultatea de Hidrotehnică, specializarea alimentări cu apă şi epurarea apelor uzate, a Institutului de Construcţii Bucureşti. Călin Popescu-Tăriceanu este membru PNL din 1990, fiind unul din fondatorii partidului. A fost membru al CPUN, deputat PNL de Arad, între 9 iunie 1990-14 octombrie 1992. La 3 noiembrie 1996, este ales deputat de Bucureşti, din partea PNL, pe listele CDR. Este numit ministru de Stat, ministrul Industriei şi Comerţului (1996-1997), în guvernul format de premierul Victor Ciorbea. În martie 2000, vicepreşedintele PNL Călin Popescu-Tăriceanu a fost desemnat, de Biroul Permanent Central al partidului, managerul campaniei electorale a acestei formaţiuni, pentru alegerile locale. La alegerile din noiembrie 2000, este ales deputat pe listele PNL. După retragerea lui Theodor Stolojan, la inceputul lunii octombrie, preia interimatul la vârful PNL şi funcţia de co-preşedinte al Alianţei D.A., fiind nominalizat ca premier, în tandem cu candidatul la presedinţie, Traian Băsescu. Tăriceanu este creditat de revista Capital cu o avere de aproximativ 15 milioane dolari. Potrivit declaraţiei sale de avere, deţine un apartament de 120 mp, o casă de vacanţă construită doar pe jumătate şi un depozit de peste 10.000 de euro. Are 3 maşini, toate mai vechi de 30 de ani, de colecţie. Doua autoturisme Citroen sunt fabricate în 1955, respectiv 1967, iar maşina Fiat datează din '66. UDMR vizează agricultura, infrastructura şi administraţia în guvernul lui Tăriceanu (Curentul) Liderul UDMR, Marko Bela, consideră că premierul desemnat de către preşedintele statului, Traian Băsescu, este un politician foarte capabil, exprimându-şi speranţa că Uniunea va colabora foarte bine cu acesta. Marko a lasat să se înţeleagă că doleanţa UDMR privind obţinerea unei funcţii de vicepremier nu ar reprezenta o condiţie obligatorie pentru susţinerea noului guvern, acesta arătându-se mai interesat de accederea oamenilor Uniunii în unele domenii ministeriale precum agricultura, infrastructura locală şi administraţia. Liderul UDMR a menţionat că nu s-au negociat încă funcţiile executive, acestea urmând a fi discutate începând de joi, 23 decembrie. 'Nu am negociat o funcţie concretă sau un anumit portofoliu, dar eu cred că putem să avem un cuvânt de spus în administraţie, agricultură, infrastructură, mai multe domenii. Dacă guvernul se va constitui astfel încât să existe şi acest nivel al vicepremierilor, bineînţeles că şi UDMR ar vrea să fie prezent la acest nivel', a subliniat Marko. 'Dacă nu, înseamnă că nu trebuie să mai discutam pe această tema', a continuat Marko, sugerând că nu-l interesează neapărat acest post. Şeful Uniunii a fost mai rezervat în dezvăluirea unor nume de posibili miniştri UDMR, limitându-se să precizeze că formaţiunea sa dispune de specialişti în mai multe domenii. La rândul său, liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaţilor, Kelemen Atilla, a apreciat că desemnarea lui Călin Popescu-Tăriceanu pentru formarea guvernului este 'corectă', iar acesta reprezintă 'un candidat potrivit'. 'Ştim că este o problemă cu asigurarea majorităţii parlamentare în acest caz', a spus deputatul UDMR, adăugând însă că 'se poate concepe şi o guvernare minoritară'. 'Cred că Tăriceanu are calitatea să asigure o guvernare stabilă şi în această situaţie', a mai declarat liderul grupului deputaţilor UDMR. PSD ar putea accepta cabinetul Tăriceanu (Libertatea) Liderii PSD dezbat zilele acestea ce strategie să abordeze în privinţa viitorului cabinet Călin Popescu-Tăriceanu. Deocamdată, cel mai pregnant curent în PSD este, potrivit unor surse, cel al atitudinii cooperante faţă de posibilul cabinet condus de co-preşedintele Alianţei D.A. Această variantă se înscrie însă în cadrul unei strategii pe termen mai lung. 'Îl trecem acum ca să nu fie nebunie şi peste câteva luni depunem o moţiune de cenzură şi îl trântim atunci', ne-au precizat surse din PSD. Taberele din PSD sunt împărţite în stilul clasic. Facţiunea din jurul lui Ion Iliescu doreşte ca guvernul Tăriceanu să treaca fără probleme, mulţumindu-se cu ideea de a sta în Opoziţie, în timp ce grupul strâns în jurul lui Adrian Năstase ar dori ca măcar pentru primul cabinet, PSD să îşi arate muşchii. De altfel, se observă în ultimele zile chiar şi o uşoară îndulcire a mesajului atât din partea preşedintelui Traian Băsescu şi Alianţei, cât şi din partea lui Adrian Năstase şi PSD. În timp ce primii vorbesc totuşi despre un posibil guvern de largă coaliţie în viitor, pesediştii nu mai pretind că majoritatea parlamentară e doar în jurul formaţiunii lor. Ieri, imediat după anunţul oficial al desemnării lui Călin Popescu-Tăriceanu în funcţia de premier, PSD a afirmat prin vocea purtătorului de cuvânt, Titus Corlăţeanu, că este prematură discuţia unei eventuale susţineri până nu se vor vedea exact echipa şi programul. Boc: Guvern cu 24 de ministere (Ziua) Co-preşedintele Alianţei D.A. Emil Boc a declarat, ieri, după consultările cu premierul desemnat, Călin Popescu-Tăriceanu, că structura noului guvern va avea 24 de ministere, din care 17 miniştri si 7 miniştri delegaţi. Boc a mai spus că liderii Alianţei intenţioneaza ca, până la 1 ianaurie, noul guvern să intre în funcţiune şi să fie desemnaţi şi prefecţii. El a mai spus că doreşte ca anul nou să coincidă cu aplicarea primei măsuri importante, respectiv reforma fiscală, cota unică de impozitare şi începerea demersurilor pentru reaşezarea sistemului de pensii. Co-presedintele Alianţei a mai spus că împărţirea ministerelor între PNL şi PD se va face pe baza protocolului Alianţei. Conform acestui protocol, ponderea este de 1,3 la 1 în favoarea PNL. Astfel, ar înseamna că PNL să primească 11 ministere, iar PD 9, în condiţiile în care UDMR ar primi 4 portofolii. Cu gândul la mai multe funcţii / Aliaţii au făcut grup comun la Senat (Curentul) Confruntaţi cu pretenţia celor de la PSD de a ocupa cât mai multe funcţii la nivelul Biroului Permanent, dar şi la nivelul comisiiilor parlamentare permanente, senatorii democraţi şi liberali s-au trezit la spartul târgului, hotărând să se constituie într-un grup comun pentru a obţine mai multe posturi. Senatorii Alianţei susţin că astfel vor reprezenta 'o contrapondere mai mare la grupul parlamentar PSD', după ce o perioadă de vreme fuseseră aceia care apreciaseră, în mod eronat, că activarea sub forma unor grupuri separate le-ar putea aduce mai multe funcţii de conducere la nivelul comisiilor parlamentare permanente. În noua formulă, grupul totalizează 49 de senatori, devenind astfel cel mai mare grup parlamentar din Senat, poziţie ocupată înainte de pesedişti cu 46 de locuri la Senat. Preşedinte al acestui 'front comun' a fost ales liberalul Gheorghe Flutur, fiind secundat din postura de vicepreşedinţi de către senatorii Maria Petre şi Arion Viorel. Ca secretar al grupului a fost desemnat senatorul Alexandru Pereş. Atât Flutur, cât şi democratul Radu Berceanu au susţinut că, în ultimele zile, au fost 'mari probleme' în alcătuirea Biroului Permanent, mergând până la încălcarea Constituţiei şi Regulamentului Senatului. 'Trebuie să combatem cutumele care înfrâng regulamentul, impuse de grupurile mai mari', a declarat Flutur. PSD a ocupat Parlamentul (Cotidianul) Pesediştii şi-au întărit ieri poziţia cucerită luni la Camera Deputaţilor prin câştigarea preşedinţiei acesteia. PSD a obţinut conducerea Comisiei pentru politică economică (preşedinte Mihai Tudose), a celei de buget-finanţe (Mihai Tănăsescu) şi a Comisiei pentru industrii şi servicii (Dan Ioan Popescu). Viceliderul de grup al PNL, Titu Ghiorghiof, a recunoscut că deţinerea de către PSD a comisiilor-cheie reprezintă 'o problemă sensibilă pentru Alianţă', întrucît 'PSD va monitoriza practic guvernul'. De cealaltă parte, ministrul Mihai Tănăsescu a menţionat: 'Preluarea acestor comisii înseamnă pentru noi asumarea unei mari răspunderi şi vom face tot posibilul pentru a elabora legi bune, în concordanţă cu cerinţele UE'. Paradoxal, la Comisia de buget-finanţe, majoritatea este deţinută de coaliţia PNL-PD-UDMR-minorităţi. PSD mai conduce Comisia pentru cercetarea abuzurilor, prin Valer Dorneanu, şi Comisia pentru egalitate de şanse, preşedinte fiind Minodora Clivetti. Umaniştii aveau dreptul la o singură comisie, dar au primit una cadou de la PSD. Este vorba de Comisia juridică, unde preşedinte este Sergiu Andon. PUR are şi 'politica externă', prin Ştefan Glăvan. Liberalii şi democraţii au luat resturile Liberalii au dat 'lovitura' preluând Cultura (preşedinte Bogdan Olteanu). Ei vor avea sub control media audio şi video. De asemenea, PNL, prin Dan Motreanu, conduce Comisia pentru administraţie publică. Democraţii conduc Comisiile pentru apărare (Mihai Stănişoară) şi muncă şi protecţie socială (Gheorghe Barbu). PRM a obţinut continuitate la 'învăţământ' şi 'sănătate', preşedinţi fiind tot Anghel Stanciu şi Mircea Ifrim. Comisia pentru agricultură a revenit UDMR - preşedinte Kelemen Attila, cea pentru drepturile omului - minorităţilor (Nicolae Păun), iar cea pentru IT (cedată de PNL) - tot minorităţilor, preşedinte Varujan Pambuccian. Şi din punct de vedere al numărului de membri şi de voturi, PSD acompaniat de PUR şi PRM stă mai bine în 10 comisii. Dar la cele de muncă şi protecţie socială, juridică, apărare şi IT, PSD are doar un deputat în plus faţă de Alianţă. La 'agricultură' şi 'administraţie publică', raportul dintre tabere este egal. PNL, PD şi UDMR, asistate de minorităţile naţionale, deţin majoritatea în 4 comisii, cea mai clară fiind la 'cultură'. Liderii BNS rup relaţiile cu PRM (Adevărul) Din punct de vedere politic, BNS a făcut cea mai bună afacere. În urma acordului semnat cu PRM înaintea alegerilor a reuşit să promoveze în parlament cinci sindicalişti prin intermediul Partidului Blocul Naţional Democrat. Reamintim că pentru doar trei parlamentari sindicalişti în legislatura trecută, CNSLR-Frăţia a făcut curte PSD timp de opt ani şi nu s-a ales cu nimic în actuala legislatură. După intrarea în parlament, Partidul Blocul Naţional Democrat se pare că a reuşit să-şi înmulţească parlamentarii de 3 ori. Liderul partidului, Florin Bejan, a declarat că o parte din nou veniţi sunt membri PRM care au aşteptat inutil o înnoire a partidului. Dezamăgirea privind nerespectarea promisiunilor PRM a făcut ca partidul să ia decizia de a ieşi de sub pulpana PRM şi să semneze un acord cu Alianţa D.A. privind susţinerea unui guvern propus de aceasta. Marţi seara, după ce a iesit de la discuţiile cu Traian Băsescu, liderul PRM, Vadim Tudor, a declarat că 'o să-i rupă urechile lui Matei Bratianu', secretarul general al BNS, socotit principalul autor al acordului încheiat cu Alianţa D.A. Ieri a venit replica colegilor lui Brătianu. 'Înţelegem că C.V. Tudor este supărat, însă modul în care a făcut această declaraţie dovedeşte caracterul instabil şi mai mult decât imprevizibil al liderului PRM. Nu vom mai fi de acord să mai existe relaţii între cele două entităţi', a declarat Ovidiu Jurcă, vicepreşedintele BNS. Patriciu răscumpără ieftin acţiunile Rompetrol de la OMV (Ziarul financiar) Grupul petrolier Rompetrol, condus de omul de afaceri Dinu Patriciu, îşi va răscumpăra pachetul de 25,1 la sută din acţiuni de la grupul austriac OMV până la jumătatea anului 2006, potrivit înţelegerii dintre cele două părţi. Valoarea tranzacţiei se va situa sub 50 milioane euro, conform oficialilor OMV, ceea ce indică faptul că Patriciu va răscumpăra ieftin acţiunile de la austrieci. 'Rompetrol are o opţiune de răscumpărare a pachetului de 25,1 la sută din acţiuni al OMV în termen de 18 luni de la închiderea tranzacţiei de achiziţie a Petrom (moment înregistrat în luna decembrie a acestui an - n.r.)', a declarat pentru Ziarul Financiar David Davies, director financiar al grupului OMV. Întrebat dacă tranzacţia ajunge la 50 milioane euro, acesta a răspuns: 'Cred că aceasta ar fi valoarea cea mai mare, dar nu cred că vom primi atât. Tranzacţia se va derula exclusiv în cash (bani lichizi - n.r.)', a precizat Davies. Preţul sub 50 milioane euro pentru răscumpărarea a 25,1 la sută din acţiunile grupului Rompetrol este mic, dacă luăm în calcul că numai 25,1 la sută din compania Rompetrol Rafinare Petromidia, principala companie a grupului, valorează pe Bursa de la Bucureşti 104,7 milioane euro la ultima cotaţie de 920 lei/acţiune. Dinu Patriciu, preşedintele grupului Rompetrol şi principalul acţionar al acestuia, a refuzat să facă orice fel de comentarii pe tema preţului tranzacţiei. 'Răscumpărarea pachetului de acţiuni va avea loc mult mai devreme de termenul stabilit. Noi am făcut deja notificarea către Consiliul Concurenţei privind această operaţiune', a declarat Dinu Patriciu. Preşedintele Consiliului Concurenţei a confirmat că grupul Rompetrol a notificat răscumpărarea acţiunilor de la OMV. Grupul austriac a achiziţionat acest pachet de acţiuni în toamna anului 2002, valoarea tranzacţiei nefiind făcută publică. OMV a fost nevoit să anunţe renunţarea la participaţia din Rompetrol în octombrie pentru a nu avea probleme cu aprobarea de către Consiliul Concurenţei a achiziţiei Petrom, liderul pieţei petroliere interne. Acest articol vine de la Amos News Romanian Independent Press Agency   http://arhiva2004.informatia.ro/ URL-ul acestui articol este:   http://arhiva2004.informatia.ro/modules.php?op=modload&name=News&file=article&sid=86948

Fatal error: Call to a member function Execute() on a non-object in /data/htdocs/arhiva2004/includes/pnSession.php on line 368