Revista presei de marţi, 21 decembrie Comentarii / Amos News :| la 21 Dec 2004 - 03:45 Principalele subiecte din ediţia de marţi, 21 decembrie, a cotidianelor centrale se referă la depunerea jurământului de către noul şef al statului, Traian Băsescu, alegerea preşedinţilor celor două camere ale parlamentului, în persoana lui Nicolae Văcăroiu şi, respectiv, Adrian Năstase, desemnarea unui premier interimar, numele persoanelor considerate a fi viitori membri ai guvernului format de Alianţa D.A şi UDMR, scandalurile în care au fost implicaţi unii dintre potenţialii ministeriabili, rezultatele sondajului realizat de Gallup International Association referitor la pecepţia populaţiei asupra anului 2005. Băsescu preia atribuţiile de preşedinte al României (Curentul) Traian Băsescu a preluat, ieri seara, atribuţiile de şef al statului, după ce a depus jurământul în faţa Camerelor reunite ale forului legislativ, la o oră extrem de înaintată. Practic, începând de aseară, el a devenit preşedintele României cu acte în regulă, preluând ştafeta Cotrocenilor de la Iliescu. Ceremonia a fost programată după ce, întreaga zi, liderii de grup de la Camera Deputatilor şi de la Senat au negociat depunerea jurământului. Discuţiile aprinse pe această temă au fost declanşate încă de la prima oră a dimineţii, iniţial fiind anunţat că ultima etapă procedurală a intrării în atribuţiunile prezidenţiale se va consuma în cursul zilei de azi. Democraţii şi liberalii au cerut însă ca jurământul sa fie depus ieri, invocând faptul că prevederile constituţionale spun negru pe alb că mandatul lui Iliescu expiră la miezul nopţii. Asta ar fi însemnat ca, preţ de o noapte, România ar fi rămas făra preşedinte, situaţie inedită, mai ales în condiţiile în care, la ora la care se purtau negocierile, nu erau alese nici conducerile celor două Camere ale forului legislativ şi, deci, nu exista un preşedinte al Senatului sau al Camerei Deputaţilor care să asigure interimatul de câteva ore. Daca Traian Băsescu nu ar fi depus jurământul, s-ar fi creat un vid de putere care ar fi ridicat probleme constituţionale, singura soluţie fiind ca premierul, al patrulea om în stat, să ţină loc de preşedinte, ceea ce ar fi facut ca Năstase să ajungă la performanţa de a fi şef de stat pentru câteva ceasuri. Aliaţii au înaintat o solicitare decanilor de vârstă ale celor două Camere prin care cereau reunirea de urgenţă a forului legislativ în şedinţa comună. În timp ce deputaţii şi senatorii depuneau, la rândul lor, jurământul de credinţă, în şedinte separate, mai-marii grupurilor parlamentare s-au întâlnit pentru a conveni asupra convocării plenului reunit pentru ca Băsescu să-şi poată intra în atribuţii. Pesediştii şi peremiştii au susţinut până în ultima clipă că procedura nu permite ca preşedintele ales să depună jurământul în conditiile în care Camerele forului legislativ, legal constituite, nu-şi desemnaseră membrii conducerii. Ei afirmau că decanii de varsta ai parlamentului nu sunt abilitaţi să convoace şedinţa comuna, aceste atribuţii fiind rezervate strict Biroului Permanent. Toata ziua, liderii grupurilor au discutat pe holuri sau în cadru formal pentru a se ajunge la un acord. Senatorul PD Radu Berceanu şi preşedintele interimar PD, Emil Boc, precum şi liderul deputatilor liberali, Calin Popescu Tariceanu, au explicat în repetate rânduri că regulamentul forului legislativ nu poate fi mai presus de legea fundamentală. După ore întregi de consultări, liderul grupului PSD de la Camera Deputaţilor, Miron Mitrea, a ieşit din şedinţă şi a spus că nu are nimic împotriva ca Băsescu să jure în faţa parlamentului în cursul serii, chiar dacă procedura alegerii conducerii forului legislativ nici nu era declanşată. În final, reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare l-au programat pe Băsescu la ora 21.00 pentru depunerea jurământului. Ion Iliescu părăseşte Cotrocenii cu 'satisfacţia împlinirii mandatului' (Adevărul) 'La mulţi ani tuturor şi la revedere!', au fost ultimele cuvinte pe care preşedintele Ion Iliescu le-a adresat ziariştilor convocaţi la Palatul Cotoceni, ieri, în ultima zi a mandatului său. Anunţată iniţial ca o conferinţă de presă, întâlnirea a fost, de fapt, doar un prilej ca Ion Iliescu să citească un discurs de şase pagini, în care se amestecă realizări şi nerealizări, sfaturi şi dorinţe, recomandări pentru succesori. Una peste alta, Ion Iliescu se declară mulţumit de ce a făcut în Romania, în ultimii patru ani. 'Plec cu satisfacţia împlinirii mandatului primit din partea naţiunii în urmă cu patru ani. M-am străduit şi cel mai adesea am reuşit să fiu cu adevărat un preşedinte al tuturor românilor', a spus el în introducerea discursului. Apoi a enumerat motivele sale de mulţumire: reconcilierea naţională - cu anexele aferente: Regele Mihai, 23 August 1944 şi instituirea Zilei Holocaustului -, schimbarea legislaţiei în acord cu normele europene, redefinirea raporturilor între instituţiile statului, consensul politic în problemele de interes naţional. Dar 'cele mai mari realizări ale mandatelor sale' sunt, în opinia lui Iliescu, revenirea la democraţie, integrarea în NATO şi finalizarea negocierilor cu UE. Bineînţeles, Ion Iliescu nu a uitat nici de Strategia de dezvoltare durabilă, România 2025, pe care o lasă moştenire urmaşilor. După ce s-a împăunat, preşedintele Iliescu şi-a enumerat şi eşecurile. 'Regret că mijloacele pe care economia de tranziţie le-a pus la dispoziţia statului nu ne-au permis în aceşti patru ani o mai rapidă şi substanţială reducere a sărăciei', şi-a făcut Ion Iliescu autocritica, după toate canoanele învăţate în tinereţe. În context, marile neîmpliniri ale mandatului sunt pensiile mici, tinerii care preferă să emigreze, sistemul de sănătate, de învăţământ. Coaliţie PSD+PUR+PRM / Năstase, preşedinte la Cameră (Ziua) Deputatul PSD Adrian Năstase a fost ales, ieri seară, preşedinte al Camerei, cu 173 de voturi, după ce deputaţii PNL şi PD au părăsit şedinţa în plen în semn de protest faţă de neasigurarea secretului votului. Şedinţa a fost marcată de huiduieli, apostrofari şi aplauze. Lupta pentru alegerea preşedintelui Camerei a fost una dintre cele mai dure din istoria vietii parlamentare post-decembriste. Alianţa PNL-PD şi PSD au solicitat modalităţi diferite de vot, iar discuţiile înainte de începerea votului au fost marcate de mai multe pauze de consultări. Astfel liberalii şi democraţii au vrut ca votul să se desfăşoare la o masă în apropierea prezidiului, în timp ce PSD a cerut ca buletinele cu numele celor doi candidaţi la şefia Camerei - Mona Muscă (PNL) şi Adrian Năstase (PSD) - să poata fi completate şi în sala. Preşedintele de şedinţă, decanul de vârstă Aurel Vainer, a încercat să propună ca votul să se desfăşoare la una din mesele din faţa prezidiului. Văcăroiu, şef la Senat (Ziua) Nicolae Văcăroiu a fost ales, ieri, preşedinte al Senatului, cu 76 de voturi din 78 exprimate, două voturi fiind în favoarea candidatului propus de Alianţa PNL-PD, Radu Berceanu. Voturile au aparţinut senatorilor PSD, PUR şi PRM, alegerea preşedintelui Senatului având loc în absenţa parlamentarilor PNL, PD şi UDMR, care au părăsit şedinţa, acuzând încalcarea secretului votului. Votul a fost reluat după ce senatorii liberali şi democraţi au părăsit sala, în procesul verbal prezentat în plen precizându-se că cinci voturi au fost anulate, iar 54 au fost neutilizate. Grupul senatorilor PNL-PD a părăsit pentru a doua oară şedinţa în plen, tot pentru motive referitoare la secretul votului. Sufragiile PSD, PRM şi PUR au fost strânse pe fiecare rând şi verificate de oamenii de încredere ai PSD pentru a fi siguri că a fost votat candidatul PSD. Preşedintele de şedinţă, Radu Câmpeanu (PNL), a declarat lucrările suspendate şi a părăsit la rândul său sala Omnia. Senatorii UDMR au propus ca liderii de grupuri parlamentare să găsească împreună o soluţie, iar senatorii PSD au propus ca şedinţa să fie condusă de următorul senator lider de vârstă după Radu Câmpeanu. Şedinta Senatului a fost condusă de Viorica Moisiuc (PRM), desemnată pe criteriul de vârstă. Geoană şi-ar putea vedea visul cu ochii - o săptămână prim-ministru (Adevărul) Alegerea lui Adrian Năstase ca preşedinte al Camerei Deputaţilor lasa ţara fără prim-ministru pentru câteva zile, câte au mai rămas până la instalarea noului cabinet. În varianta scurtă, ar fi vorba de un interval de o săptămână, în timp ce, în cealaltă variantă, putem să avem un nou guvern abia peste o lună sau chiar două. Până când noii ocupanţi ai Palatului Victoria vor veni la serviciu, pe scaune rămân miniştrii PSD. Deocamdată, nu se ştie cu certitudine cine va fi şeful cabinetului în aceste ultime zile pesediste. Se pare că sunt doar doi favoriţi pentru acest interimat: Cristian Diaconescu şi Mircea Geoană. Cu toate acestea, desemnarea lui Geoană ca şef al executivuluim fie şi pentru o lună-două, ar da prost pentru imaginea ministrului de Externe, şi aşa subiect de glume printre politicieni. Aşa că probabil Cristian Diaconescu, ales şi el senator, va gestiona administrativ guvernul până la sosirea aliaţilor. Guvernul ADA-UDMR, lista de încercare (Cotidianul) UDMR este pe cale să îşi fructifice la maximum potenţialul de negociere ce i-l conferă cele şapte procente obţinute la parlamentare. După cum afirmă surse din conducerea Alianţei, Uniunea va obţine trei posturi-cheie în guvern. Marko Bela, vicepremier Prima poziţie care va influenţa deciziile politice la nivelul coaliţiei guvernamentale îi va reveni preşedintelui UDMR, Marko Bela, care va deveni vicepremier fără portofoliu, pe modelul Talpeş, urmând să coordoneze anumite domenii. Senatorul Gyorgy Frunda este cotat cu şansa cea mai mare de a obţine Ministerul Integrării, iar în cazul deputatului Borbely Laszlo s-a optat pentru un post de ministru delegat pentru amenajarea teritoriului, în cadrul Ministerului Transporturilor. Adriean Videanu va coordona domeniul transporturilor din poziţia de vicepremier, deşi iniţial se vehicula ideea numirii lui în fruntea Economiei. Cel mai probabil, Finanţele, care revin liberalilor, vor fi gestionate de Dan Radu Ruşanu, în acest caz Economia urmând să revină, teoretic, tot PD, ea putând fi considerată în acest moment obiect de negociere pentru formarea guvernului. La Apărare, cel mai bine poziţionat este, totuşi, fostul ministru din Guvernul CDR Sorin Frunzăverde, la Administraţie şi Interne, Cezar Preda, şeful PD Buzău. Secretar de stat şi, probabil, şef la IGP va fi Dorin Iacob, venit în PD din partidul lui Virgil Măgureanu. Justiţia, în suspans Alte nume noi intrate în poll position sunt Mihai Voicu, actualul secretar general al PNL - va coordona Secretariatul General al Guvernului - şi Dorel Şandor - care ar putea fi propus director SIE, la propunerea lui Băsescu. Aceleaşi surse citate spun că s-a convenit ca SRI să revină liberalilor, care încă nu au un favorit pentru scaunul spionajului extern. Celelalte nume vehiculate pentru restul de ministere rămân în principiu aceleaşi, cu amendamentul că pe întreaga listă ar putea interveni schimbări în funcţie de eventuale negocieri in extremis. Rămân pe poziţii, aşadar, Gheorghe Flutur (PNL) - la Agricultură, Răzvan Ungureanu, apropiat PD - la Externe, Andrei Marga (PNL) - Educaţie, Mircea Cinteză (PNL) - Sănătate. Încă nu există un favorit cert pentru Justiţie, care revine liberalilor, cele mai mari şanse avându-le Flavius Baias. Nume cu probleme pe lista noii puteri (Cotidianul) Chiar în campania electorală, Traian Băsescu promitea că nu va accepta în viitorul guvern politicieni care au mai fost la guvernare între 1997-2000. Contrar angajamentului actualului şef al statului, mai mulţi politicieni PNL, PD şi UDMR, participanţi în guvernări anterioare, şi a căror activitate a fost criticată de presă, sunt gata să preia puterea în Executiv şi în Parlament: Berceanu, implicat în scandalul 'Sunoil', Dan Radu Ruşanu, indulgent cu clienţii politici, Laszlo Borbely, acuzat de trafic de influenţă, Gyorgy Frunda, suspectat de afaceri imobiliare la limita legii. Vicepreşedintele UDMR Borbely Laszlo nu a fost niciodată pe prima pagină a ziarelor cu vreun scandal legat de numele său, însă este văzut ca unul dintre cei mai influenţi lideri. Ascensiunea lui spre vârful UDMR coincide cu intrarea în Guvernul Ciorbea, pe post de secretar de stat în MLPAT, în mandatul său luând fiinţă şi controversata Agenţie Naţională pentru Locuinţe (ANL). Marian Miluţ, preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatului din România şi candidatul AP la Preşedinţie, a susţinut că Borbely Laszlo a facilitat anularea unui standard de calitate în sensul facilitării intrării pe piaţa românească a firmei Hobas, care a folosit pentru reabilitarea unor sisteme de canalizare ţevi din plastic Pafsin. Autoritatea Naţională pentru Control a descoperit nereguli în contract, dar Borbely Laszlo a negat public acuzaţiile. Potrivit unor informaţii din mediul politic, Borbely este preşedintele Fundaţiei Culturale dr. Bernardy Gyorgy, de numele căruia se leagă alt scandal. Presa a relatat că firma IZOREP, care a renovat sediul fundaţiei sus-amintite, a obţinut contracte cu statul. Berceanu – tinicheaua SUNOIL Cel mai spectaculos scandal legat de numele lui Radu Berceanu ca ministru al Industriilor şi Comerţului este 'SUNOIL', izbucnit în 1999 şi supranumit scandalul 'bani pentru PD'. Patronul firmei SUNOIL, Liviu Niţă, a fost condamnat pentru emiterea unor cecuri false în valoare de 113 miliarde de lei, în scopul achiziţionării unor produse petroliere de la Petrobrazi, care a fost astfel prejudiciată. Niţă a acuzat faptul că a virat în contul PD suma de 100 de milioane de lei, în schimbul facilitării de către Berceanu, alături de un grup de apropiaţi din minister aparţinînd PD, a deblocării achiziţionării de produse de la rafinăria Petrobrazi, aflată în administrarea Petrom, controlată pe atunci de Ministerul Industriilor. Patronul SUNOIL a încercat ulterior, în timpul anchetei, să nege acuzaţiile iniţiale la adresa reprezentanţilor PD. Berceanu a fost cercetat sub acuzaţia de complicitate la înşelăciune, însă a primit neînceperea urmăririi penale. Frunda, avocatul 'minune' Gyorgy Frunda nu poate fi, în principiu, suspectat de interese de afaceri cu bugetul, pentru că renumele său de parlamentar UDMR şi raportor la Strasbourg l-a îmbogăţit ca avocat. El a devenit posesorul a 17 case naţionalizate de comunişti, dar revendicate ulterior în instanţă de foştii proprietari care l-au împroprietărit pe Frunda pentru a le recupera mai uşor, ştiut fiind că Fodor Imre, fostul primar din Târgu Mureş, nu prea ataca în instanţă procesele de revendicare în care era implicat Frunda. Dorin Iacob, 'omul lui Măgureanu' Pentru Ministerul Administraţiei şi Internelor PD intenţionează să-l propună secretar de stat în instituţie şi pe Dorin Iacob, secretar executiv în partid, considerat unul dintre oamenii de încredere ai lui Traian Băsescu. El a fost ofiţer în Miliţia Economică din Alba, înainte de 1989. Între anii 1990 şi 1992 a fost ofiţer în SRI. Ulterior, Iacob a ieşit din serviciul secret şi a devenit om de afaceri. Şi-a păstrat o relaţie bună cu Virgil Măgureanu, care, după ce i-a fost şef în SRI, i-a devenit şi şef de partid. Dorin Iacob a aderat la Partidul Naţional Român, condus de Virgil Măgureanu. Ruşanu, un finanţist controversat Dan Radu Ruşanu, considerat multă vreme omul lui Patriciu şi avansat de PNL pentru a ocupa Ministerul Finanţelor Publice, a mai deţinut funcţii importante în fostele guvernări dintre 1997 şi 2000: secretar de stat, tot la Finanţe, şi preşedinte al Eximbank. Ruşanu a fost criticat de presă pentru modul în care a acordat credite, cât timp a fost preşedinte al unei bănci de stat, şi pentru felul cum a gestionat banii publici ca adjunct al ministrului Finanţelor Publice. Frunzăverde, prietenul pădurilor De numele lui Sorin Frunzăverde, considerat unul dintre cei mai neperformanţi miniştri ai guvenării CDR-PD, se leagă afaceri cu lemn. Propulsat ministru al Mediului după 1996, Frunzăverde devine administrator la societatea Ital-Agmoforest SA, din Caraş Severin, avînd ca obiect de activitate exploatarea lemnului. Frunzăverde a fost administrator în perioada decembrie 1997-februarie 1998, iar un control al Inspectoratului Teritorial Silvic din Timişoara a constatat o pagubă de două miliarde de lei, echivalentul a 2.000 de metri cubi de lemn nemarcat, valorificaţi de societatea respectivă, cazul fiind, ulterior, făcut uitat. Jumătate dintre concetăţenii noştri cred că în 2005 le va fi mai bine (Azi) Jumătate din români speră ca anul 2005 să fie mai bun decât cel care tocmai se încheie, deşi ponderea celor care se aşteaptă ca acesta să aducă prosperitate economică ori scăderea considerabilă a şomajului este mult mai mică. Sondajul – realizat de Gallup International Association în 69 de ţări ale lumii, printre care şi România – oferă o imagine comparativă referitoare la percepţia asupra noului an şi se înscrie în linia cercetărilor realizate la finalul fiecărui an. Potrivit acestuia, 49 la sută dintre români cred că anul 2005 va fi mai bun decât precedentul, în timp ce 34 la sută afirmă că va fi la fel. 11 la sută dintre subiecţi sunt convinşi că, în 2005, o vom duce mai rău decât în 2004. Comparativ cu 2004, anul 2005 va fi pentru 32 la sută dintre români un an de prosperitate economică, în timp ce 45 la sută apreciază că nu vor urma schimbări din acest punct de vedere. 16 la sută sunt convinşi că va urma un an mai greu decât cel care tocmai se încheie. Cât priveste şomajul, în jur de 30 la sută dintre subiecţi cred că acesta va stagna şi tot cam atâţia se aşteaptă la o scădere uşoară. Ceva mai mult de un sfert (26 la sută) apreciază că va urma o creştere uşoară a ratei şomajului. Pentru aproape un sfert dintre subiecţi (21 la sută), anul 2005 va fi unul mai liniştit din punct de vedere internaţional, în timp ce 48 la sută cred că anul viitor nu va fi diferit faţă de cel ce se încheie. Şi din punct de vedere social, aproape jumătate dintre subiecţi apreciază că nu vor fi schimbări, în timp ce 22 la sută cred că în 2005 vor fi mai multe greve. Luând în calcul şi statele din Europa Centrală şi de Est, românii speră la un an mai bun mai mult decât bulgarii (21 la sută), polonezii şi sârbii (22 la sută), cehii (25 la sută), slovacii (31 la sută), ruşii (39 la sută). Mai optimişti decât românii sunt doar locuitorii din Kosovo (67 la sută) şi Georgia (71 la sută). La nivel mondial, din acest punct de vedere, românii se situează la acelaşi nivel cu norvegienii. Tot la nivel mondial, în topul optimismului conduc dominicanii (81 la sută aşteaptă un an mai bun), tunisienii şi vietnamezii (72 la sută), dar şi chinezii (70 la sută), americanii (65 la sută). La polul opus se situează austriecii (13 la sută), sud-coreenii (14 la sută), japonezii (16 la sută) şi olandezii (17 la sută). CSOP a realizat cercetarea în România, în perioada 8-12 decembrie 2004, pe un eşantion reprezentativ de 1.053 de persoane, în vârstă de 15 ani şi peste, marja de eroare fiind de plus/minus trei la sută. Acest articol vine de la Amos News Romanian Independent Press Agency   http://arhiva2004.informatia.ro/ URL-ul acestui articol este:   http://arhiva2004.informatia.ro/modules.php?op=modload&name=News&file=article&sid=86736

Fatal error: Call to a member function Execute() on a non-object in /data/htdocs/arhiva2004/includes/pnSession.php on line 368