Revista presei de vineri, 17 decembrie Comentarii / Amos News :| la 17 Dec 2004 - 05:45 Principalele subiecte din ediţia de vineri, 17 decembrie, se referă la graţierea lui Miron Cozma, reacţia Ambasadei SUA la Bucureşti faţă de decizia preşedintelui Ion Iliescu, modul în care fostul lider sindical a fost primit pe aeroportul din Timişoara, conferinţa de presă susţinută de Adrian Năstase pe tema refuzului lui Traian Băsescu de a încredinţa PSD formarea viitorului guvern şi declaraţiile preşedintelui ales în legătură cu aceasta. Alte subiecte care au reţinut atenţia prezintă ultimele evoluţii în negocierile pentru constituirea majorităţii parlamentare şi guvernamentale, precum şi viitorea echipă de consilieri de la Cotroceni. RUŞINE! Eliberându-l pe Cozma, Iliescu şi Năstase îşi bat joc de România (Evenimentul zilei) Preşedintele în exerciţiu al României, Ion Iliescu, l-a graţiat, miercuri seara, pe infractorul Miron Cozma, fostul lider al minerilor din Valea Jiului, condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 18 ani de închisoare pentru mai multe fapte cu caracter penal. Alături de Miron Cozma, Iliescu a mai graţiat şi o seamă de alţi infractori notorii, condamnaţi în special pentru fapte de corupţie. Noul preşedinte al României, Traian Băsescu, are toate prerogativele - ne-au precizat specialişti în drept constituţional - să anuleze, printr-un nou decret, textul decretului semnat de Ion Iliescu. Şi în 1996, la sfârşitul mandatului său de atunci, chiar în ultima zi, Ion Iliescu îi graţia, la cererea lui Adrian Păunescu, pe ultimii rămaşi încarceraţi din lotul de condamnaţi al membrilor CPEx al CC al PCR. Surse din Administraţia Prezidenţiala au declarat că, de fapt, graţierea lui Miron Cozma ar fi preţul pe care Ion Iliescu l-ar plăti pentru a asigura PSD-ului susţinerea din partea PRM în parlament. SUA: Lovitura în inima democraţiei (Ziua) Ambasada Statelor Unite la Bucureşti a reacţionat ieri prompt în urma deciziei lui Ion Iliescu de a îl graţia pe Miron Cozma. Printr-un comunicat trimis redacţiei, reprezentanţa guvernului George W. Bush la Bucureşti a catalogat gestul eliberării fostului lider al minerilor din timpul mineriadelor drept unul 'surprinzător şi îngrijorător'. 'Noi recunoaştem pe deplin prerogativele pe care le are un şef de stat de a graţia. În acelaşi timp, considerăm eliberarea lui Miron Cozma un gest surprinzător şi îngrijorător, având în vedere trecutul şi activităţile sale, despre care Departamentul de Stat a spus în 1990 că 'ameninţă să lovească chiar în inima democraţiei din România', se menţioneaza în reacţia Ambasadei SUA din Bucureşti. Auzind acuzele despre victimele mineriadelor / La Timişoara, lui Cozma i-a pierit zâmbetul (Adevărul) Aseară, la ora 19, fostul lider al ortacilor din Valea Jiului a sosit pe Aeroportul Internaţional 'Traian Vuia' din Timişoara cu o cursă a Companiei Blue Air. În prima fază, orbit de luminile camerelor tv, Cozma a refuzat să facă orice fel de comentariu, cerând întruna: 'Daţi-mi voie să mă văd cu fiul meu. Vreau să ajung la familia mea'. Întrebat cum comentează gestul preşedintelui Ion Iliescu de a-l graţia, Cozma nu a dat un răspuns foarte clar, răspunzând cu o întrebare: 'Nu ar fi trebuit?' Înainte de a se urca în maşină, Miron Cozma a făcut o scurtă declaraţie, spunându-le jurnaliştilor: 'E greu să trăieşti într-o ţară unde lucrurile nu sunt înţelese. Eu am fost liber şi în puşcărie. Voi credeţi că sunteţi liberi, dar nu este aşa. Trăim într-o societate capitalistă şi va trebui să licitaţi pentru primul interviu adevărat. Prima discuţie vă costă, pentru că voi explica ce a fost cu adevărat. Trăiesc mai bine românii dupa cei şapte ani şi patru luni cât a stat Miron Cozma în inchisoare? Le e mai bine? Mă îndoiesc'. Discursul lui Miron Cozma s-a întrerupt brusc în momentul în care un tânăr, care s-a recomandat ulterior a fi avocatul Constantin Cojocaru, i-a strigat: 'În '91, eram elev în Bucureşti. Mi-aţi rupt un prieten în bătaie voi, minerii'. Fostului lider al ortacilor i-a pierit zâmbetul de pe faţă. Nu a mai scos nici un cuvânt şi s-a urcat în Matizul condus de fiul său, care a demarat în trombă. Fiul lui Miron Cozma stă de mai mulţi ani în Timişoara şi există anumite informaţii conform cărora fostul lider al Văii Jiului ar avea construită o casă în municipiul de pe malurile Begăi. Năstase crede că Băsescu îi fură dreptul de a forma guvernul (Adevărul) 'Dacă dăm la o parte voturile din Bucureşti, rezultă ca eu am câştigat la nivelul ţării. Până la urmă, avem doi preşedinţi. Eu am câştigat la nivelul celor 40 de judeţe cu 30.000 de voturi, în timp ce Traian Băsescu a câştigat din Bucuresti diferenţa până la 265.000 de voturi. Putem spune că Traian Băsescu rămâne preşedintele Bucureştiului, în timp ce eu am câştigat în ţară. Dacă în Bucureşti eram la egalitate, sau dacă nu se vota, eu aş fi câştigat alegerile', a spus, spre stupefacţia ziariştilor, premierul Adrian Năstase, care a recunoscut că nu i-a fost foarte uşor să treacă peste eşecul electoral. Acest lucru s-a văzut şi ieri, pentru că, în discursul său despre stadiul formării guvernului şi despre negocierile dintre partide, numele lui Traian Băsescu a revenit aproape obsesiv. La ora la care preşedintele ales era validat de Curtea Constituţională, Adrian Năstase încerca să explice de ce PSD are prima şansă de a forma guvernul, în ciuda eforturilor lui Traian Băsescu de a schimba rezultatul alegerilor. Cu o argumentaţie plină de contradicţii, Năstase a aratat că, în 28 noiembrie, Uniunea PSD+PUR a câştigat cu 600.000 de voturi mai mult decât Alianţa, ceea ce, în opinia sa, indică faptul că românii au optat în mod conştient pentru coabitare şi PSD îi revine datoria de a guverna mai departe. Vinovatul principal pentru că Uniunea PSD+PUR nu poate forma guvernul este, bineînţeles, Traian Băsescu: 'Criza politică e, de fapt, generată de Traian Băsescu, care nu respectă rezultatele votului din 28 noiembrie şi care încearcă să le schimbe fie direct, printr-un guvern minoritar, fie indirect, prin ameninţarea cu alegeri anticipate'. Traian Băsescu: 'Extraordinar! Care criză?!' Preşedintele Traian Băsescu a respins acuzaţiile lui Adrian Năstase conform cărora, dacă nu desemnează un premier din partea Uniunii PSD+PUR, îndreaptă ţara spre o criză politică şi constituţională. Traian Băsescu a declarat că nu este vorba despre nici o criză constituţională din moment ce Alianţa are dreptul să formeze guvernul, întrucât are mai multe mandate decât PSD+PUR. 'Probabil, pentru dânsul (Adrian Năstase - n.n.) 160 este mai mare decât 161. Alianţta, înregistrată ca structură politică şi juridică, este persoana juridică, a candidat şi a obţinut 161 de mandate. PSD+PUR au fost o alianţă electorală neînregistrată juridic, iar PSD i-au revenit 160 de mandate şi PUR 32 de mandate. De unde rezultă că 160 nu e niciodată mai mare ca 161', a spus Traian Băsescu. 'De fapt, PSD are o disperare: să se mai întoarcă o data în faţa poporului prin mecanisme constituţionale (...). Despre ce criză discutăm? Despre criza PSD de a scăpa puterea?', s-a întrebat preşedintele ales. Un semnal că negocierile se îndreaptă către un guvern al Alianţei / Băsescu, flancat de liderii UDMR şi PUR la validarea sa ca preşedinte (Curentul) Într-o sală neîncăpătoare, ziarişti, cameramani şi fotoreporteri s-au călcat în picioare la propriu pentru a surprinde momentul în care Curtea Constituţională valida alegerea lui Traian Băsescu ca preşedinte al României. Primii sosiţi au fost susţinătorii celor două tabere, politicieni aflaţi până mai ieri la putere şi aliaţii. Oamenii fostului preşedinte - Rodica Stănoiu, 'părintele Constituţiei', Antonie Iorgovan, şi Ioan Talpeş - s-au aşezat în primele rânduri, aliniaţi frumos în spatele mesei la care avea să stea Ion Iliescu. De partea cealaltă s-au grupat aliaţii - Theodor Stolojan, Călin Popescu-Tăriceanu, Vasile Blaga, Mona Muscă, Emil Boc, Adriean Videanu, Radu Berceanu, Cozmin Guşă, Dan Radu Ruşanu şi Varujan Vosganian. Marea surpriză a fost faptul că preşedinţii PUR şi UDMR, Dan Voiculescu şi Marko Bela, au preferat să se aşeze în primele rânduri ale aliaţilor, deşi erau suficiente locuri libere la PSD. Opţiunea lor a declanşat o ploaie de blitzuri, fotoreporterii strigându-le celor doi dacă sunt convinşi că nu au greşit locul. Cei doi s-au întreţinut pe tot parcursul ceremonialului cu probabil viitorii lor parteneri, poza colectivă fiind extrem de sugestivă pentru direcţia în care se îndreaptă negocierile dintre cele două părţi. UDMR îşi negociază cu Alianţa ponderea în executiv (Adevărul) UDMR a cerut, în cadrul negocierilor purtate cu Alianţa PNL-PD, ca, în cazul formării unui guvern comun, să deţină, în viitorul executiv, o pondere proporţională cu cea deţinută de parlamentarii Uniunii în interiorul unei astfel de coaliţii. Astfel, dacă parlamentarii UDMR - care ocupă 7 la sută din fotoliile Camerei Deputaţilor şi Senatului - ar reprezenta 14 la sută în cadrul coaliţiei, Uniunea ar primi circa o şesime din portofoliile ministeriale. Potrivit unor informaţii din interiorul Alianţei D.A., liderii PNL şi PD consideră destul de rezonabile solicitările colegilor maghiari. Totuşi, deşi la negocierile de miercuri seara nu s-a discutat despre modul de împărţire a ministerelor, PNL şi PD nu doresc să renunţe la portofoliile Economiei şi Finanţelor. Joi, o echipă a UDMR, condusă de deputatul Laszlo Borbely, a avut discuţii cu Adriean Videanu (PD) şi Varujan Vosganian (PNL), în legătură cu programul de guvernare. Potrivit unor participanţi la discuţii, cele două părţi nu au avut opinii radical diferite. UDMR a apreciat că, totuşi, cota unică de impozitare propusă de Alianţă, de 16 la sută, este prea mică. Varianta UDMR este ca această cotă să fie de 22 la sută. În plus, au existat diferenţe legate de calendarul viitoarelor legi ale învăţământului confesional şi minorităţilor. Aseară, urma să aibă loc şi o întâlnire a liderilor PD, PNL, UDMR şi PUR, pentru a discuta despre formarea unei coaliţii. Dan Voiculescu se pare că a acceptat să participe la o astfel de întâlnire, după ce a fost sunat de Traian Băsescu şi după o întâlnire de circa două ore cu liderul deputaţilor PD, Cozmin Guşă. Acesta a încercat să-l convingă pe preşedintele PUR că, în primul rând, să-i susţină pe candidaţii Alianţei D.A. la funcţiile de preşedinţi ai Camerei Deputaţilor şi Senatului. Potrivit unor informaţii din Alianţă, liberalii ar prefera ca, pentru a evita formarea unui executiv cu un număr prea mare de miniştri, PUR să se mulţumească să susţină guvernul, fără a solicita posturi în interiorul acestuia. PNL şi-a format echipe tehnice pentru negocieri (România liberă) Biroul Executiv al PNL a decis sa formeze echipe tehnice de negociere care vor lua parte la discuţii cu reprezentanţii PUR şi UDMR. Aceste echipe, cărora urmeaza să li se alăture reprezentanţii PD, au în vedere negocieri politice, economice şi de strategii politice. Potrivit unor surse din partid, negocierile pe partea politică vor fi purtate de vicepreşedintii Mona Muscă şi Gheorghe Flutur. De discuţiile economice se vor ocupa Eugen Nicolaescu, Varujan Vosganian şi Ionut Popescu, iar pentru redactarea unui eventual protocol de colaborare guvernamentală au fost desemnaţi Mihai Voicu şi Bogdan Olteanu. Membrii conducerii PNL au analizat în şedinţa de ieri situaţia politică actuală şi l-au mandatat pe preşedintele Călin Popescu-Tăriceanu să continue discuţiile cu PUR şi UDMR în această fază. Oamenii preşedintelui Băsescu (Cotidianul) Trei vechi colaboratori şi doi camarazi mai noi reprezintă deocamdată tot staff-ul prezidenţial al lui Băsescu. Vasile Blaga, Adriana Săftoiu şi Claudiu Săftoiu sunt cei vechi, Theodor Stolojan şi Andrei Pleşu, ceva mai noi. De alegerea celui din urmă se leagă şi numele lui Mircea Dinescu, vechi amic al lui Băsescu şi al lui Stolojan, care l-a recomandat pe Andrei Pleşu pentru poziţia de coordonator al Departamentului de relaţii internaţionale. Şeful administraţiei prezidenţiale şi, totodată, consilier pe probleme de apărare şi siguranţă naţională a fost ales Vasile Blaga, unul dintre vechii fideli ai preşedintelui ales. Adriana Săftoiu şi Claudiu Săftoiu sunt doi foşti ziarişti retraşi în activităţi de consiliere politică. Nu a fost un criteriu faptul că sunt soţ şi soţie, a explicat ieri Adriana Săftoiu, ci Băsescu i-a dorit, pur şi simplu, pe amândoi. Adriana se va ocupa de comunicare, fiind şi purtător de cuvânt, iar Claudiu va fi consilier pe probleme politice. Ultimul, dar nu cel din urmă, îşi face astfel revenirea în politică, urmând să gestioneze strategiile economice. Theodor Stolojan, retras din cursa prezidenţială din motive de sănătate, ajunge totuşi la Cotroceni. E drept, nu ca preşedinte, ci în calitate de consilier prezidenţial pe probleme economice. Aceasta marchează revenirea sa în politică, este drept într-o zonă mai liniştită. Stolojan îi pune lui Băsescu la dispoziţie experienţa sa de fost ministru al Finanţelor şi de fost premier al României (1991-1992), precum şi pe cea căpătată la Banca Mondială (1993-1999). Fost candidat al PNL la preşedinţie în 2000 şi fost preşedinte al partidului pînă în octombrie 2004, Stolojan este singurul consilier prezidenţial provenit din zona liberală. Ceilalţi sunt fie membri, fie apropiaţi ai PD. Şeful Administraţiei prezidenţiale şi consilier pe probleme de securitate naţională şi apărare va fi Vasile Blaga. Acesta este unul dintre cei mai discreţi lideri democraţi, considerat mâna dreaptă a lui Băsescu, şi a fost şeful campaniei prezidenţiale. Tot el a condus cele două campanii care l-au făcut pe Băsescu primar al Capitalei. Blaga a fost senator din 1990 pînă în 1992, când a părăsit parlamentul în urma crizei prin care aripa Roman s-a desprins de cea a lui Iliescu. Ulterior, în 1996, a devenit din nou senator, după 2000 dedicându-se reconstrucţiei PD în epoca Băsescu. Dinescu, consilierul lui Pleşu Andrei Pleşu va coordona Departamentul de relaţii internaţionale. Deşi nu a fost niciodată membru al PD, el a fost întotdeauna apropiat de acest partid. Filosof şi autor de prestigiu, disident în perioada comunistă, el a fost ministru de Externe în perioada 1998-1999, fiind nominalizat de PD în locul lui Adrian Severin. Ulterior, Pleşu a fost desemnat de PD, alături de Mircea Dinescu, în cadrul CNSAS. El a demisionat din Consiliu în luna octombrie, în urma blocajului prelungit al activităţii acestei instituţii. Andrei Pleşu a ajuns la Cotroceni după ce Băsescu l-a 'rugat' pe Mircea Dinescu să slujească drept intermediar. 'Geoană este unghia mică de la piciorul diplomatic al lui Pleşu. Are experienţă ca fost ministru de Externe, are o mulţime de funcţii în organisme internaţionale, publică în 'Frankfurter Allgemeine Zeitung'... În plus, e prieten cu oameni de stat din Europa, care sunt fericiţi să-l aibă la o discuţie la masă. Asta face mai mult decât 20 de ani de negocieri diplomatice', a declarat Dinescu. Consiliere în familie Şeful firmei care i-a făcut lui Băsescu strategia de campanie, Claudiu Săftoiu, va fi consilier prezidenţial pe probleme de politică internă. Săftoiu este un ziarist retras în ultimii ani în activităţi de manageriat şi imagine politică, lucrând, printre alţii, pentru unii primari de sector ai Alianţei. Soţia sa, Adriana Săftoiu, fost ziarist, va deţine funcţia de purtător de cuvânt. Pentru ea, nu este o premieră, întrucât a mai deţinut această funcţie la Palatul Victoria, pe vremea guvernului Radu Vasile şi, apoi, la Ministerul Transporturilor condus de Băsescu. Adriana Săftoiu a explicat ieri că decizia ca atât ea, cât şi soţul ei să fie consilieri la Cotroceni îi aparţine lui Băsescu. 'Nu a fost în nici un fel decizia mea. Şi pe mine m-a luat prin surprindere Traian Băsescu', a declarat Săftoiu. Acest articol vine de la Amos News Romanian Independent Press Agency   http://arhiva2004.informatia.ro/ URL-ul acestui articol este:   http://arhiva2004.informatia.ro/modules.php?op=modload&name=News&file=article&sid=86451

Fatal error: Call to a member function Execute() on a non-object in /data/htdocs/arhiva2004/includes/pnSession.php on line 368